
Nea Ilie este singurul veteran de razboi din sat inca in viata. "M-am batut cu rusii pana la Don, apoi m-am luptat si cu nemtii pana-n muntii Tatra, iar cand m-am intors era sa ma-nec in Tisa", povesteste celor care au rabdare sa-l asculte. Vine des pe la biserica, aproape in fiecare duminica si sarbatoare. Este slab, inalt si chel, cu mustata mare si stufoasa "ca vrabia" - cum canta un rapsod e cinstit si respectat, iar vorba lui este luata in seama de consateni.
Vecin cu el e nea Ion, "leat parsiv", adica a plecat la catanie in anul cand s-a terminat razboiul.
Intr-o zi am aflat ca a murit nea Ion. Dumnezeu ii curmase batranetile suferinde. Vreo doua zile a stat in casa pana cand - ingrijorat ca nu l-a vazut - nea Sandu carciumaru’ "l-a gasit mort in casa". Cine sa-l ingroape? Am mers prin sat pe la cateva persoane mai instarite sa le conving sa luam cele necesare intr-o astfel de situatie. Ajung si la nea’ Ilie ca doar ii era vecin:
- Parintele, hai cu mine la Sandu carciumaru’!
Ajungem la carciuma si intram inauntru. La o masa era nea Mitica, un barbat "slab la minte", in varsta de vreo 60 de ani - sau poate e imbatranit inainte de vreme - , care merge prin sat imitand din buze motorul ambalat al unei masini imaginare: "brrriiim… brrriiim!". Sa fie o frustrare? Din cand in cand, atunci cand se opreste, trage fortat aer in piept imitand scartaitul rotilor de masina pe asfalt, zicand ca pune frana.
- Buna ziua!
- Buna ziua! ne raspunde nea Sandu de dupa tejghea.
Dar nea Ilie il ia la rost:
- Mai Sandule, de ce trebuie sa umble popa prin sat sa-l ingroape pe Ion? Omu’ acesta, de cand il stiu, n-a venit o data la biserica sa aprinda o lumanare, in schimb de vreo 10 ani de zile, in fiecare luna, iti da tie toata pensia pe bautura. Ba, tu trebuie sa-l ingropi, sa-i faci pomana si sa-i dai si la popa cateva parale.
- Nea Ilie, raspunde carciumarul, nu este nici o problema! Daca parintele si dumneata spuneti treaba asta, il ingrop eu pe nea Ion, ca si asa am pacate destule; poate-mi mai iarta Dumnezeu din ele. Pe amaratu’ asta cine crezi c-o sa-l ingroape, spune uitandu-se la nea Mitica. O sa dea o masina peste el intr-o zi… si atunci?
- Brriiim. brrriiim! Mitica stand pe scaun la masa incepuse sa "ambaleze motorul" si sa puna frane suparat evident de cuvintele carciumarului.
- Iesi ba afara, ca scoti fum aici "cu motoru’ tau", se rasteste nervos nea Sandu la el.
Nea Mitica se ridica incruntat de la masa, deschide usa si, iesind, incepe sa ambaleze din buze.
Nea Sandu carciumaru’, om cu dare de mana, cumsecade si milos, s-a ocupat de toate cheltuielile pentru inmormantarea lui nea Ion. Dar, dupa o luna de zile, un tragic accident de masina i-a curmat si lui viata. Vestea a cazut ca un trasnet peste sat. in ziua cand m-am dus la inmormantare l-am intalnit pe nea Mitica:
- Unde mergi, nea Mitica?
- Brrriiim… brrriiim, sa-l duc pe Sandu carciumaru’ la groapa! Am vrut sa-l duc cu metroul, dar n-avem statie la cimitir.
preot Nicolae TRUSCA Parohia Negoiesti.
-
Legatura interioara dintre Moartea si Invierea Domnului
Publicat in : Dogma -
Cu moartea pe moarte calcand
Publicat in : Religie -
Moartea mea intre Dumnezeu si mine
Publicat in : Editoriale -
Moartea jertfelnica a lui Hristos, cea mai mare coborare a Lui la noi
Publicat in : Patimile lui Hristos -
Rugaciune la moartea unuia din soti
Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.