M-am intrebat de multe ori daca exista vreo diferenta intre oamenii din vremea Mantuitorului si cei din ziua de azi. Doua modalitati a folosit Mantuitorul pentru a ne face sa intelegem Tainele: propovaduirea simpla sau prin parabole, si minunile savarsite cu credinta celor ce Il ascultau.

Si iata-ne pusi de aceasta data in fata bogatiei si a comportamentului nostru fata de Domnul si fata de fratele… Din pacate, ceea ce nu a reusit comunismul cu toata prigoana si lipsa de libertate, a reusit sistemul de azi, prin exemplul societatii consumatoare intr-o “libertate” ce te forteaza sa fii "in rand cu lumea".

S-au uitat cuvintele Sf. Ap.

Pavel: "caci voi, fratilor, ati fost chemati la libertate; numai sa nu folositi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiti unul altuia prin iubire". (Galateni 5, 13)

Astazi, avem impresia ca traim in libertate, fara sa observam ca cei care construiesc si modeleaza societatea folosesc din plin "efectul de turma" ca principala unealta de control. Suntem atat de absorbiti de dorinta de a avea, incat uitam din ce in ce mai mult de Dumnezeu. Sunt clipe de ispita, dar si de cernere…

Toti cautam cu disperare sa avem; criticam si suntem criticati de ceilalti dupa valoarea bunurilor avute (mai bine zis, evaluam pe cel de langa noi). Incercam sa ne mentinem la un nivel "inalt" al cheltuielilor, fara sa punem in valoare omenia. Iubirea de fratele a fost inlocuita cu iubirea de a avea! Si mai rau decat atat, "cand puterea iubirii va fi inlocuita cu iubirea puterii, atunci omul va avea un alt nume: Dumnezeu". (Sri Chinmoy)

N-as vrea sa cred ca ne-am schimbat numele si noi, caci atunci voi fi nevoit sa incetez a scrie; Domnului ma rog, nu-I scriu… Dar, pe langa bucuria ca avem bogatii, sa incercam sa facem o contabilitate la ce avem, si cum privim pe ceilalti.

Citind Epistolele Sfintilor Apostoli observam care sunt pasii care trebuie facuti ca sa ajungem la inima fratelui. Si anume: bucurie, binecuvantare, multumiri Domnului, indemnuri pentru indreptare, rugaciune pentru ajutor de la Domnul si la incheiere dorinta de a-i revedea. Dar, sa le cercetam si sa ne cercetam pe rand…

BUCURIA… Cati dintre noi sunt bucurosi de intalnirea cu aproapele, sau cu oamenii pe care ii vom intalni pe parcursul vietii? Am devenit reticenti la orice lucru nu este pe placul nostru, neglijand faptul ca eu pot fi o bucurie pentru celalalt daca el nu poate sa fie o bucurie pentru mine. Suntem intemnitati in propriile standarde ce ne lipsesc de libertatea iubirii, vrem cu tot dinadinsul sa fim noi "modele" fratilor, dar nu de bucurie sau iubire…

BINECUVANTAREA… Binecuvantam pe Dumnezeu pentru toate cate ne-a daruit si ne bucuram? Pentru oamenii pe care i-a pus in jurul nostru? A multumi binecuvantand inseamna recunoastere, stare de Har si inceputul iubirii… Piatra pe care putem sta noi si cei ce sunt cu noi. Putem lua exemplul Sf. Ap. Pavel care scrie: "multumesc totdeauna Dumnezeului pentru voi…" (1 Cor. 1, 4), si “caci daca traim, pentru Domnul traim; si daca murim, pentru Domnul murim. Deci, si daca traim, si daca murim, ai Domnului suntem.” ( Rom. 14, 8)

INDEMNURI PENTRU INDREPTARE… Personal nu sunt de acord cu cearta sau pedeapsa, dar nu ajuta nici sa accepti totul tacand mereu. "Tragedia omenirii contemporane consta in faptul ca ea priveste pe omul bolnav, ca pe un om normal". (Pr. Mihail Nedelski). Multi vedem strambatatea in care crestem fara sa facem ceva, dar poate ca prin sinceritate si prietenie pot ajuta la indreptare, exemplul trairii fiind cea mai buna predica sau marturie. Daca nu pot vorbi, pot da exemplu cu viata duhovniceasca.

RUGACIUNE PENTRU AJUTORUL DOMNULUI… Daca nu pot da exemplu cu viata duhovniceasca, ma pot ruga pentru mila Domnului "si Duhul vine in ajutorul slabiciunii noastre" ( Rom. 8, 26). Nu exista lucru mai mantuitor ca rugaciunea pentru ceilalti. Nu este numai “ cea mai buna pregatire pentru impartasanie” (Pr. Al. Schemann), dar este si calea prin care pot ajunge la Iubire, la iubirea aproapelui…

DORINTA DE A-I REVEDEA… Si iubind aproapele, sunt in permanenta cu o stare de dor cu nadejdea reintalnirii. Este o stare de trezvie a sentimentelor mantuitoare: bucuria cunostintei, speranta revederii, dorinta de a fi bine…

Haideti sa dam inainte de a cere, sa purtam cu bucurie "sarcinile unii altora, si asa veti implini legea lui Hristos" (Galateni 6, 2). Iar daca suntem bogati, sa nu ne comportam ca bogatii; daca suntem saraci, sa multumim Domnului ca El insusi ne hraneste…"

Arhim. Siluan Visan

.

• Bogatia si saracia
  Publicat in : Religie
• Pastorala de Sfintele Pasti 2009 - HRISTOS CEL INVIAT, BOGATIA VIETII NOASTRE a PF Daniel
  Publicat in : Invierea Domnului
• Bogatia intru Dumnezeu
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti