Sarbatoarea Inaltarii Domnului este si Ziua Eroilor. Ambele insa, de la an la an, par sa se stearga din peisajul social romanesc. Alte valori tind sa devina prioritare.

Am intalnit oameni care se plangeau ca parca nu mai simt bucuria sarbatorilor ca altadata. Care ar fi cauzele? Eu cred ca sunt trei:

1.

Lipsa de cunoastere. Necunoasterea datelor,  fie ele si elementare,  despre ceea ce sarbatorim, lasa loc primirii de informatii false. Fenomenul este vizibil chiar si in presa, care, pe de o parte ofera corect informatiile elementare despre sarbatori dar, pe de alta parte, completeaza cu chestiuni ce tin de superstitii si folclor religios. Acest amestec este distrugator pentru cei care nu au un minim de cateheza, deoarece ei vor tinde sa retina ceea ce este mai facil din toata expunerea.

2. Lipsa de preocupare. Cunoasterea buna vine doar in urma unei preocupari serioase de a descoperi esentialul, din amalgamul de informatii pestrite care este astazi la indemana oricui. Traim intr-un bombardament informational continuu, din care, probabil,  doar sub 10% ne este cu adevarat util. Prin urmare,  iti trebuie o vointa de fier ca,  sub acest asediu,  sa gasesti acel margaritar duhovnicesc care te poate lumina interior. De pilda,  cati dintre noi mai stim esentialul din sarbatoarea Inaltarii? La prima vedere,  ea consta in cinstirea momentului in care Iisus Hristos se inalta la Cer,  de-a dreapta Tatalui, in vazul ucenicilor. La o cercetare mai atenta,  vom afla ca, de fapt,  esentialul consta in inaltarea firii umane la Tatal,  prin Iisus Hristos. Caci nu trebuie sa uitam ca Hristos este si ramane vesnic, Dumnezeu si Om. Practic,  prin Inaltare,  fiecare dintre noi primim acest dar al posibilitatii de Inaltare spirituala prin unire cu Hristos si asezare de-a dreapta Tatalui,  devenind, dupa cuvantul hristic,"binecuvantatii Tatalui Meu”. Ca sa nu mai spun ca simbolistica asezarii de-a dreapta este extrem de bogata, chiar si in traditia seculara.

3. Distragerea atentiei. Pe zi ce trece,  viata noastra devine mai complicata. Uneori ne-o complica altii,  prin solicitarile lor,  dar,  de cele mai multe ori,  am constatat ca ne-o complicam singuri, abatandu-ne atentia de la ce ne este cu adevarat util si necesar. Confortul tehnologic ne ofera mult mai multe posibilitati de petrecere a timpului zis liber. Din nefericire,  alegem mai mereu sa-l petrecem in chip nefolositor, facandu-ne robi unor pasiuni inutile. De aceea, timpul liber devine un timp ocupat de propriile noastre orientari gresite. De pilda, Ziua Eroilor. Pare desuet si prafuit ca intr-o lume a inmultirii drepturilor si libertatilor individuale, sa mai pomenesti de eroi. Ce mai sunt ei pentru noi,  cei care nu suportam o vorba impotriva-ne,  daramite un regim de opresiune sau dominatie,  ca pe vremea lor? Dorinta de libertate absoluta aduce cu sine si ispita laxismului,  a omorarii sentimentului de jertfa pentru un ideal. Iar lipsa idealurilor debusoleaza. In epoca globalizarii, cine mai are astazi idealuri ce tin de neam, demnitate, morala, sfintenie? Dupa ani de zile de propaganda a interesului national si a strategiilor pe termen lung, sesizam ca acestea sunt ofilite rau,  in comparatie cu vigoarea cu care se trage jarul pe turta si vioiciunea algoritmilor de impartire a cascavalului. Fiecare zi de sarbatoare ar trebui sa fie o treapta de Inaltare catre bine, frumos, adevar si sfintenie. Dar intr-o lume a valorilor rasturnate, sarbatorile devin doar indicatori ai scufundarii sufletesti.

(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)

.