Uniforma: chipul din afara al omului celui dinauntru

Uniforma: chipul din afara al omului celui dinauntru


Uniforma: chipul din afara al omului celui dinauntru

Uniforma monahala, in afara de situatii exceptionale in afara manastirii, in traditia ortodoxa este obligatorie. Ea ii da monahului sentimentul ca e inregimentat, ca e in lupta continua pentru cucerirea Imparatiei lui Dumnezeu si ca nu e singur in aceasta lupta. In uniforma, monahul e in conditie de sacru. El oficiaza mereu, ca preotul in Liturghie, de aceea poarta mereu vesminte speciale. Zicala ca "nu uniforma il face pe monah" e adevarata, dar si ea il face, asa cum il defineste, de pilda, pe militar. Uniforma il imbraca pe monah in sensuri exprimate prin simboluri, pe care el trebuie sa le aiba mereu prezente in fata ochilor si in constiinta. Uniforma i le aduce aminte. Ea e una din formele trezviei monahului. Eliberat de uniforma, el se simte gol, despuiat de sens. Proverbul romanesc: "Ori vorbeste cum ti-e portul, ori te poarta cum ti-e vorba" e plin de intelepciune. Ne intelegem mai bine sensurile cand le intrupam in ceva. Ca sa fie inteles, si Dumnezeu s-a intrupat.

Uniforma e traditionala si e instrument al traditiei, in aceeasi masura in care sunt slujbele si ceremonialul tunderii cu asumarea voturilor. Ea transmite ceea ce se afla dincolo de materialul si forma ei, forma chipului duhovnicesc pe care trebuie sa-I imbrace monahul. Infatisarea omului nou, a ucenicului lui Hristos care s-a hotarat pentru daruire speciala, diferita de a celorlalti frati crestini.

Iata ce i se spune monahului in momentul in care, in timpul ceremoniaiului tunderii, e imbracat piesa cu piesa de catre staret:

Aratandu-i si atingandu-i camasa (cu care e deja imbracat, dar se presupune ca s-a prezentat absolut gol), staretul ii spune:

"Fratele nostru (numele) se imbraca in haina veseliei in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste" .

Dandu-i crucea de la piept:

- "Fratele nostru ia semnul crucii Domnului pe pieptul sau, ca sa se nevoiasca pe cat va fi cu putinta a urma pe Domnul, si in tot ceasul a-si aduce aminte de patimile, de scuiparile, de defaimarile, de ranele, de loviturile peste obraz, de rastignirea si de moartea Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care de buna voie le-a rabdat pentru noi, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste!"

Dandu-i braul:

- "Fratele nostru isi incinge mijlocul sau cu puterea adevarului, spre omorarea trupului si innoirea Duhului, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste!"

Dandu-i potcapul:

-Fratele nostru se acopere cu coiful, nadejdea mantuirii, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste!

Dandu-i rasa:

- "Fratele nostru se imbraca cu haina mantuirii si in zaua dreptatii, spre a se feri de toata nedreptatea, de toate gandurile cele rele si de indemnul voii sale, iar gandul mortii totdeauna sa-l aiba in mintea lui, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste!"

Dandu-i sandalele:

- "Fratele nostru se incalta cu sandalele spre propovaduirea Evangheliei pacii in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste!"

Dandu-i mantia:

- Fratele nostru primeste mantia, logodirea marelui si ingerescului chip, spre imbracaminte de nestricaciune si de curatie, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Sa zicem pentru dansul: Doamne miluieste".

Dandu-i metaniile:

- "Fratele nostru primeste sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu spre rugaciunea cea din tot ceasul catre Hristos. Ca esti dator in toata vremea a avea in minte, in inima, in cuget si in gura ta numele Domnului Iisus si a zice: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul".

Dandu-i apoi in mana o cruce, ii aminteste:

"A zis Domnul: De voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie".

Dupa ce e imbracat astfel, i se da o faclie aprinsa, amintindui-se iarasi:

- "A zis Domnul: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada faptele voastre cele bune si sa mareasca pe Tatal vostru cel din ceruri".

Cum ar putea monahul sa paraseasca aceste simboluri incarcate de sens, fara riscul de a se simti iesit din noua sa conditie? Uniforma monahala este ca si manastirea, casa monahului. Fara ea e fara domiciliu si fara identitate. Fara ea nu mai este el. Fara ea poate uita de dansul. Uniforma e "Regula" iesita din cuvant si litera, e "Regula" imbracata. Ea e in acelasi timp semnul traditiei, ca semn comun al tuturor, ca semn al solidaritatii, al comuniunii si mai presus de toate, al legamantului, de care trebuie sa-si aminteasca in permanenta. De aceea, potrivit traditiei unor manastiri mai rigoriste, calugarii nu se dezbraca de uniforma nici noaptea. Iar celor ce Se dezbraca, atunci cand se imbraca din nou, li se spune sa faca vot de recalugarire in fiecare dimineata!

Experienta occidentala arata ca se poate si fara uniforma, dar se pare ca ceea ce ramane fara uniforma nu mai este acelasi lucru cu ceea ce era inainte. Experienta aceasta a fost rezultatul unei crize, nu al unei deliberari linistite. De altfel ea a dus nu numai la renuntarea la uniforma monahala, ci, in multe locuri, a mers mult mai departe. Cei care s-au oprit doar la renuntarea la uniforma, au fost cei care totusi aveau un dram de vocatie, dar o simteau prea incorsetata in rigiditatea "Regulelor". S-au revoltat impotriva Regulelor, poate pe drept cuvant, dar nu au stiut unde sa se opreasca. De altfel, chiar un occidental ca Irinee Hausherr spune despre dictonul ca "nu haina face pe monah", ci trebuie inteles ca nu numai ea il face, dar si ea, asa cum roba il face totusi pe avocat si pentru ca pe judecatorul englez.

IPS Antonie Plamadeala

Citeste si: Vesmintele liturgice - origine si semnificatie

05 Iulie 2016

Vizualizari: 4191

Voteaza:

Uniforma: chipul din afara al omului celui dinauntru 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact