Patriarhia si alte institutii importante ale societatii ar trebui sa fie reprezentate in conducerea Televiziunii Publice. Este noua idee de imagine lansata de Domnul Stelian Tanase. Usor de zis, greu de facut, imposibil de pastrat in timp. Teoretic, propunerea este realizabila pentru ca:
1. Spectrul public are o coloratura confesionala majoritar crestin-ortodoxa, iar Legea Cultelor afirma clar necesitatea dialogului dintre institutiile publice si culte. Este si motivul pentru care avem ora de religie si simboluri religioase in scolile publice, capele si preoti capelani in institutiile publice cu caracter social (spitale, azile, armata etc.).
2. Candva, cultele au fost reprezentate in conducerea si functionarea canalelor publice din Romania. Rascolind arhiva Radioului , am dat peste o multime de documente care demonstreaza ca, pana la venirea comunismului, Biserica era intr-o stransa colaborare cu Radioul. Cateva date: In 1932, preotul academician Niculae M. Popescu a facut parte din Consiliul de Administratie al Societatii de Difuziune Radiotelefonica din Romania, precum si din Comitetul de Programe al acestuia. Apoi, zecile de preoti care se adresau ascultatorilor erau dintre cei mai eruditi. Multi erau profesori la Teologie, oameni cu activitate didactica si stiintifica foarte importanta. Avem insa clerici sau teologi si din alte domenii, precum politica, drept, istorie, sau publicistica, care au facut din microfon un veritabil amvon pentru lume. Cateva nume sonore sunt: Patriarhul Miron Cristea, membru de onoare al Academiei Romane, Patriarhul Nicodim Munteanu, membru al Academiei Romane, Pr. Dumitru Staniloae (Rector al Academiei Teologice Sibiu si membru al Academiei Romane), Arhim. Iuliu Scriban, Preotul publicist Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pisculescu, membru de onoare al Academiei Romane), Pr. Gheorghe Niculea (consilier la Ministerul Culturii si Artelor), Preotul militar C. Manolache (scriitor si ofiter al Armatei Romane). In total, am numarat 10 ierarhi, 30 de preoti profesori, 18 preoti publicisti, 110 preoti, 2 arhimandriti, 2 diaconi, 13 profesori de teologie si 6 teologi care au colaborat cu Radioul, intre 1928-1944. Apoi a venit comunismul si cultele au fost alungate din zona publica, ca si tot ce nu era pe placul liderilor politici.
Dupa 1989, Biserica a incercat sa reintre in comunicarea publica a Radioului si Televiziunii. Nu s-a mai ajuns pana la nivelul de conducere, dar s-au infiintat, cum era si firesc, redactii care sa se ocupe de acest domeniu. 3. Cotele de credibilitate ale institutiilor ce reprezinta cultele, cultura si stiinta sunt destul de ridicate in ultimul sondaj INSCOP (62,3% Biserica, 46 % Universitatile ), ceea ce ar fundamenta o reprezentare a lor. Prin urmare, privind teoretic spatiul public, nu vad de ce nu ar fi posibila o revenire a Bisericii la nivelul managerial al TVR si/sau Radioului. Dar asta ramane doar in teorie. Istoria TVR ingreuneaza foarte tare punerea in practica. Nu de putine ori, TVR a fost acuzata de partizanat politic, de jaf si faliment. Iar unde intra politica, lucrurile se complica tare mult, incat nu mai ramane loc prea mult pentru cultura, stiinta si culte. Daca ar fi sa ne luam dupa nivelul de credibilitate, te intrebi ce cauta politicienii in TVR. Astfel, grupurile parlamentare au 8 locuri (pe o incredere de 19,5%), Guvernul un loc (incredere 30%), Presedinte un loc (incredere 22,6% ), grupurile minoritare un loc. Alte doua locuri apartin personalului angajat. Total 13 locuri. Dar legea este facuta de oamenii politici. Prin urmare, dupa cum spun mi-au spus si unele surse din TVR, e greu de crezut ca oamenii politici vor renunta la butoanele Luminii Catodice a TVR, pentru a le da unor institutii socio-culturale, gen Bor, Academia Romana, ONG-uri etc.
La cata nevoie au politicienii de recredibilizare, greu de crezut ca vor face loc cultelor, stiintei sau culturii. Si mai greu de crezut este ca, daca totusi, aceasta idee a domnului Stelian Tanase s-ar pune in practica, ea ar ramane functionala mult timp. Surse din TVR si Radio mi-au declarat, de-a lungul timpului ca, daca s-ar putea, departamentele religioase ar fi primele desfiintate. Dar n-ar da bine la publicul majoritar credincios. Si atunci, se permite functionarea lor la un nivel minimalist. Asta mai cu seama cu cat, in structurile manageriale, se mai gasesc inca oameni iubitori de stiinta, cultura si culte. Dar doar atat...mai mult ar fi prea mult pentru unii. Sa nu uitam ca tendintele de laicizare a spatiului public romanesc sunt in crestere, iar prezenta cultelor in aceasta zona este din ce in ce mai discutata si disputata. Exceptand Vaticanul, n-am auzit de un alt consiliu de administratie din Europa care sa cuprinda un reprezentant al cultelor. Prin urmare, ma astept ca, ideea prezentei Patriarhiei in managementul TVR sa fie foarte greu de realizat si mentinut, in ochii Europei, desi imi doresc.Ar fi o adevarata minune ca Patriarhia sa obtina un loc la butoanele Luminii Catodice, ce se imparte zilnic credinciosilor TVR. Dar unii ar putea sustine ca BOR are deja Trinitas, ce-i mai trebuie si TVR? Totusi, TVR este un canal platit si de credinciosi. Cumva, ca in multe alte situatii din Romania, banii lor sunt buni, insa parerile lor nu mai conteaza? Intr-o tara in care lumea politica are un interes de imagine invers proportional cu credibilitatea ei, pe canalele publice cultura, stiinta si cultele exista la cote asemanatoare cu credibilitatea politicienilor. Ne mai intrebam de ce merg lucrurile prost?
(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)
Parintele Eugen Tanasescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.