un sectant care se rusineaza in fata preotul in legatura cu Taina Botezului

[dobrin7m]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Şi în zilele noastre e la fel: se predică adulţilor [eventual copiilor], nu bebeluşilor.

Sf. apostol Petru era un om cu capul pe umeri, nu punea căruţa înaintea boilor. Oamenii trebuie să fie mai întâi conştientizaţi de pasul pe care trebuie să-l facă, abia apoi vor alege să se boteze dacă inima lor a fost atinsă de Cuvântul lui Dumnezeu (aşa cum reiese din versetul anterior):

"Ei auzind acestea, au fost pătrunşi la inimă şi au zis către Petru şi ceilalţi apostoli: Bărbaţi fraţi, ce să facem?" (Fapte 2,37)

Observaţi în textul de mai sus paşii logici până la pocăinţă şi botez, paşi pe care un prunc de câteva zile nu-i urmează şi nici nu poate: Ei trebuie să audă predica pocăinţei, trebuie să fie impresionaţi de mesajul Evangheliei, apoi să solicite lămuriri şi în final să ia o decizie.


Vreţi-nu vreţi, pentru toţi apostolii pocăinţa asta a însemnat: schimbarea religiei în care s-au născut şi trecerea la o "sectă" adevărată, secta înfiinţată de Domnul Iisus Hristos - secta creştină.

Se pare că dvs. înţelegeţi şi răstălmăciţi Scriptura luând ca şi criteriu propria definiţie (bună în esenţă) a pocăinţei. Căci un bebeluş nu poate fi nici "bun" [sau rău], nu poate avea fapte (nici bune, nici rele) şi nici nu-şi poate trăi credinţa (credinţă pe care nici măcar nu o poate percepe la nivel teoretic). Etimologic, pocăinţa [μετάνοια] înseamnă "schimbarea minţii". Păi încercaţi să-i schimbaţi mintea unui bebeleuş, când el încă nici nu-şi are formată propria filosofie de viaţă!

În aceeaşi măsură nu spune clar "vă botezaţi ca prunci"- idee care fie vorba între noi, e un nonsens. Pruncii sunt duşi să fie botezaţi, nu se botează [ei înşişi, de bună voie].

Fals. În primele secole creştine oamenii se botezau maturi. Şi nu noi venim de la anul 1900, ci anabaptiştii de la anul 1500. Ca să fie clar.

Cât se poate de fals. Aveţi suficiente exemple de părinţi bisericeşti care făcând parte din familii creştine au ales să fie botezaţi la vârsta maturităţii.

Nu se pune problema discernământului alegerii între confesiuni, sau mai exact nu ar trebui să se pună, asta e situaţia actuală cu puzderia de confesiuni (şi nu ne învinuiţi pe noi căci voi aţi început schisma). Se pune problema alegerii personale şi mai ales acceptarea prin credinţă a Domnului Hristos, lucruri pe care un prunc nu le poate face.

Iarăşi puneţi greşit problema. Legea e într-adevăr lege şi ea spune (cu privire la botez) în esenţă: credeţi (Marc.16,16), pocăiţi-vă (Fapte 2,38) şi vă botezaţi. Vorbiţi de logica noastră, dar cum arată punerea căruţei înaintea boilor atunci când botezaţi pruncii şi aşteptaţi 12-18 ani ca ei să creadă şi să se pocăiască?

Asta e regula lui Dumnezeu: lasă conştiinţa liberă. Chiar şi în privinţa Legii Lui, cineva e liber s-o calce dacă aşa alege. Dumnezeu nu forţează pe nimeni. Cel care forţează e diavolul. Mare atenţie la copierea modelului lui!

Cine vă pune să-l ţineţi în întuneric? Învăţaţi-l calea cea bună şi când se va face mare va alege precis calea Domnului. Veţi împlini astfel şi comandamentul evanghelic.

Încrederea consistă în convingerea că Dumnezeu mântuieşte pe pruncii creştinilor şi fără a fi botezaţi. Dovedim neîncredere când suntem torturaţi de ideea că vai să nu moară copilul nebotezat! Ca şi cum Dumnezeu este forţat de o apă amestecată cu busuioc să mântuiască pe cineva. Vă spun un secret: nici măcar diavolul nu poate fi învins cu agheasmă.

In primul rand spuneti: se predica adultilor nu bebelusilor. ce legatura are predica cu botezul si cu bebelusii?
Sfintii aportoli la inceput au avut o munca imensa. Normal ca se botezau multi adulti. Era inceputul si era foarte greu sa lamuresti adultii sa se boteze, sa creada in noua lege, trebuia sa ii indemni sa se schimbe prin pocainta. Astazi nu mai este necesar asta. Si atunci si acum pocainta a insemnat dreapta credinta, pazirea legilor crestine, faptele bune. Astazi te nasti in legea crestina, pazita de parinti, de aceea isi boteaza copiii pentru a fii in lege si nu i n afara ei. Apoi copiii pot creste de mici in pocainta, prin indrumarea parintilor si preotului.
Cum adica sa fie oamenii constienti de pasul ce il fac? Puneti la indoiala faptul ca botezul este cumva un pas gresit?
Iata aici ispitirea clara a Diavolului.
Hai sa spunem omului, sa fie constient de botezul sau, sa-l smintim, sa ii trezim in el pacatul mandriei. Ce zice Diavolul: omul se mandreste si zice: sigur, cum indrazneste parintele meu sa ma boteze fara voia mea? Eu hotarasc asta. Si iata la fel ca sarpele care a ispitit pe Eva, omul e ispitit de diavol si prin pacatul mandriei se pierde de pe calea cea dreapta. Frumos siretlic infaptuit de diavol. Ba mai mult cel care se pierde de pe calea cea dreapta devine cel mai vasnic aparator al diavolului si luptator de cucerire de noi suflete. Asta esti dumneata astazi.
Cum puteti sa spuneti o aberatie atat de imensa, ca pentru toti apostolii pocainta a fost trecerea la secta crestina? Iar ispitesti Diavole?
Unde scrie in Biblie ca au lepadat legea veche? Oare nu pazim si astazi poruncile? oare nu ne mangaiem sufletele si astazi cu Psalmii lui David?
Iisus a venit si a spus: pe langa legea veche mai vin eu cu una cea a bunatatii, a blandetii, a dragostei aproapelui, a intoarcerii celuilalt obraz. Este aceasi credinta care doar a mai adaugat alaturi termenul de crestin care vine de la faptul ca pe langa Dumnezeu mai credem si in Iisus Hristos. Urata rastalmacire spre smintire, o faceti sectantilor.
Iisus nu a infiintat o secta cum va exprimati. Nu a indemnat apostolii si omenirea sa schimbe religia in care s-a nascut. I-a invatat sa respecte poruncile, sa se schimbe in oameni buni, sa faca fapte bune, sa fie credinciosi si iubitori.
Indemnul ce il faceti, sa auda , sa gandeasca, sa creada, sa decida, ne duce usor cu gandul la Toma necredinciosul. Necredinta e un mare pacat. Sa nu botezam copiii, ca trebuie sa decida ei. Ce sa decida? Botezul care este dat, stiut, clar, spus, si pe care oricum il face? iata un mijloc de a putea acapara cat mai multi crestini. vai voua sectantilor.
Dati-ne inapoi termenul de pocait, nu il mai terfeliti, multumiti-va cu sectant si atat. Nu folositi ceva ce nu e al vostru.
Credeti, pocaiti-va si va botezati era aplicat la vremurile acelea cand nimeni nu era botezat. Astazi oamenii sunt crestini prin nastere, daca se nasc in familie crestina, lucrurile sunt deja schimbate fata de vremurile de atunci.

Ps: lasa schisma in pace ca nu e ea de vina ca tu ratacesti pe cai gresite.
Si apropo: de unde ai marele secret, cu aghiasma si diavolul? de stii ca nu poate fii invins prin agheasma? stai cu diavolul la masa si inveti de la el? ti-a spus el ca nu se teme de aghiasma?
stii ce e aghiasma si ce inseamna? dupa cum te-ai exprimat nu stii.