Tatal nostru

[dani2004]

Spunea cineva aici pe site, ca nu pune decat intrebari la care stie raspunsul. Sau se face o verificare a ceea ce stim si poate se dau si note.

[gavriil]

Ca sa vad ce parere au alti oameni ortodoxi si se pare ca e cam diferita.
CUVINTUL LUI DUMNEZEU se pare ca este schimbat de noi oamenii dupa cum ne suna noua la ureche ca e bine sau nu.

[gavriil]

În prealabil postat de dani2004

Spunea cineva aici pe site, ca nu pune decat intrebari la care stie raspunsul. Sau se face o verificare a ceea ce stim si poate se dau si note.

Cred ca ar fi o idee buna oare citi repetenti am fi la invatatura TATALUI CERESC.
Pun intrebari care au raspunsuri multiple (de fapt e un singur raspuns dar noi vedem multe alte raspunsuri in functie de evolutia noastra spirituala).

[dani2004]

Si de ce crezi ca cele citite in cartea mentionata sunt corecte? Exista multe talcuiri la Tatal Nostru. Daca am citit altceva decat tine, nu este bine?

[gavriil]

În prealabil postat de dani2004

Si de ce crezi ca cele citite in cartea mentionata sunt corecte? Exista multe talcuiri la Tatal Nostru. Daca am citit altceva decat tine, nu este bine?

Asta inseamna ca tilcuirile ortodoxe sint diferite de la om la om?
Nu crezi ca ar trebui sa se asemene aceste tilcuiri ca doar inpartim aceeasi invatatura si aceleasi cuvinte care sint trecute in biblie ca doar din biblie tilcuesc toti.

[adam000]

Gavrile, primul lucru pe care trebuie sa-l ai in minte este ca aceasta rugaciune nu a fost inventata de om, in sensul ca nu omul a gandit-o primul. Ea ne-a fost data noua de insusi Dumnezeu Fiul.

Cum Dumnezeu este de necuprins, iar mintea noastra este extrem de stramta si marginita, este cumva ca in intamplarea aceea in care Fericitul Augustin a vazut un copil pe plaja care sapase o groapa si tot turna cate putina apa in groapa, iar intrebat fiind ce face, copilul a raspuns ca vrea sa mute marea in groapa, moment in care Fericitul Augustin si-a dat seama ca nu poate sa scrie o carte despre Dumnezeu pentru ca Dumnezeu e de necuprins, nu poate fi cuprins de mintea noastra ingusta si ar fi exact ca acel copil care vroia sa mute marea intr-o groapa facuta de el.

Tinand aceste lucruri in minte, e lesne de inteles ca omul pricepe de fapt foarte putin si il cunoaste pe Dumnezeu in masura in care Dumnezeu i se releva. Este oricum o cunoastere partiala, pt ca Dumnezeu nu poate fi cuprins si cunoscut in totalitate de mintea noastra stramta.

Din acest motiv, in functie de cat de aproape este un om de Dumnezeu, in functie de ce si cat i-a fost relevat, de cat si ce i-a fost descoperit de Dumnezeu, pricepe si percepe lucrurile in mod diferit. Intelegerea este diferita in functie de cat de inaintat duhovniceste este omul. De aceea primesti raspunsuri diferite.

[gavriil]

În prealabil postat de adam000

Gavrile, primul lucru pe care trebuie sa-l ai in minte este ca aceasta rugaciune nu a fost inventata de om, in sensul ca nu omul a gandit-o primul. Ea ne-a fost data noua de insusi Dumnezeu Fiul.

Cum Dumnezeu este de necuprins, iar mintea noastra este extrem de stramta si marginita, este cumva ca in intamplarea aceea in care Fericitul Augustin a vazut un copil pe plaja care sapase o groapa si tot turna cate putina apa in groapa, iar intrebat fiind ce face, copilul a raspuns ca vrea sa mute marea in groapa, moment in care Fericitul Augustin si-a dat seama ca nu poate sa scrie o carte despre Dumnezeu pentru ca Dumnezeu e de necuprins, nu poate fi cuprins de mintea noastra ingusta si ar fi exact ca acel copil care vroia sa mute marea intr-o groapa facuta de el.

Tinand aceste lucruri in minte, e lesne de inteles ca omul pricepe de fapt foarte putin si il cunoaste pe Dumnezeu in masura in care Dumnezeu i se releva. Este oricum o cunoastere partiala, pt ca Dumnezeu nu poate fi cuprins si cunoscut in totalitate de mintea noastra stramta.

Din acest motiv, in functie de cat de aproape este un om de Dumnezeu, in functie de ce si cat i-a fost relevat, de cat si ce i-a fost descoperit de Dumnezeu, pricepe si percepe lucrurile in mod diferit. Intelegerea este diferita in functie de cat de inaintat duhovniceste este omul. De aceea primesti raspunsuri diferite.

ADEVARAT ESTE CE SPUI.

Sint sigur ca nu este de la om aceasta rugaciune ci este data de DUMNEZEU prin FIUL SAU ISUS HRISTOS omenirii sau celor care vor sa o primeasca.

[adam000]

În prealabil postat de gavriil

In cartea ortodoxa invatatura de credinta ortodoxa spune despre aceste cuvinte "si nu ne duce pe noi in ispita" ca DUMNEZEU ingaduie ispitele (care inseamna raul)pentru a ne pune la incercare credinta.

Cred ca mai degraba notiunea de "pentru a ne pune la incercare credinta" trebuie inteleasa in sensul de "pentru ca noi sa ne cunoastem si sa ne constientizam credinta" (in sensul de cat de slaba este).

Este evident ca Dumnezeu stie foarte bine care ne este credinta noastra in fiecare moment.

Noi insa de multe ori (probabil in majoritatea cazurilor) nu ne-o stim. Sau ne inchipuim ca ne-o stim. De multe ori noi ne dam seama cat de slaba este credinta noastra numai in fata unei ispite. Abea atunci ne dam seama cat de adevarate si cat de profunde sint cuvintele pe care probabil multi le-am rostit atunci cand am citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos: "iar firea noastra patimasa si taria neputincioasa". Atunci constientizam ca taria noastra e neputincioasa si ne dorim sa nu mai fim ispititi. Si atunci, cand in sfarsit simtim frica de a nu cadea in pacat (pentru ca ne constientizam "taria neputincioasa") spunem din suflet "Si nu ne duce pe noi in ispita". Si Dumnezeu ne aude si ne ajuta.

Astfel, eu cred ca este si un fel de indemn la smerenie.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Pai hai s-o luam de la inceput: tu ce intelegi cand spui "sfinteasca-Se Numele Tau"? Oare nu este Sfant Numele Lui Dumnezeu?...

Exact ! Prin cuvintele "Sfinţească-se numele Tău" , nu cerem ca El prin rugăciunile noastre să devină sfânt, El dela sine e preasfânt , ci ne rugăm ca numele Lui să se sfinţească în noi, să putem rămâne în starea cea de graţie primită la Botez.
Tot aşa prin cuvintele "Fie voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ", înseamnă că precum îngerii stau pururea gata în ceruri să împlinească voia lui Dumnezeu aşa şi noi pururea să observăm poruncile lui Dumnezeu şi să-i facem Lui lucruri bineplăcute .

[MariS_]

Cuvintele "si nu ne duce in ispita" se pot talcui si fara sa schimbam
nimic in textul rugaciunii Domnesti. Daca ne gandim ca viata noastra
pe pamant este un continuu efort de a urma pe Hristos, este firesc
ca Dumnezeu sa ne poarte pe cale cu multe incercari, tocmai pentru
a "lamuri" credinta noastra. Nu putem intra in Imparatia Sa necercati.
Am cazut o data examenul in Rai, acum trebuie sa fim caliti si oteliti
in incercari de tot felul. Deci, noi nu-I cerem sa ne crute de incercari,
ci de ispite. Ispitele sunt de la diavolul si sunt cele mai cumplite teste,
pe care doar cei mai inaintati daca pot reusi sa le treaca. Si atunci ii
cerem Lui Dumnezeu sa nu ne duca pe aceasta periculoasa poteca,
cu prapastii de-o parte si alta, pentru ca, slabi cum suntem, ne-am
pravali in hau. Iar daca totusi ne duce si pe o astfel de poteca de
munte, sa nu ne lase singuri si "sa ne izbaveasca de cel rau".