Sacrificiul

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de topcat

Atunci unde e sacrificiul?
Sa nu-mi spui ca in suferinta indurata pe timpul cit era om, ca n-a trait toate suferintele pe care le infrunta omul pe Pamint

Problema suferintei de pe Golgota m-a interesat si pe mine. Am aflat ca nu chinul fizic a fost greu de indurat, ci constientizarea tuturor ororilor lumii in timpul celor sase ore cat a stat pe Cruce. El a trait atunci la propriu moartea fiecarui om de pe planeta asta de la Adam pana la ultimul care se va naste candva. A constientizat toate pacatele lumii, tot raul a fost trecut prin sufletul Lui de Om. Poate si frica resimtita de cei din Iad... De unde si groaza omeneasca urmata de invocarea catre Dumnezeu-Tatal pe care o cunosti.

Asta a fost adevaratul sens al Jertfei de bunavoie (Ioan 10, 17-18): omorarea mortii spre invierea vietii. Noi prin botez murim pacatului impreuna cu Hristos ca sa inviem dupa aceea si sa traim o viata in bine, asa cum a gandit-o Ratiunea care este Hristos.

Ioan 10
17. Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, fiindcă Eu Îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau.
18. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi ca să-l iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Problema suferintei de pe Golgota m-a interesat si pe mine. Am aflat ca nu chinul fizic a fost greu de indurat, ci constientizarea tuturor ororilor lumii in timpul celor sase ore cat a stat pe Cruce. El a trait atunci la propriu moartea fiecarui om de pe planeta asta de la Adam pana la ultimul care se va naste candva. A constientizat toate pacatele lumii, tot raul a fost trecut prin sufletul Lui de Om. Poate si frica resimtita de cei din Iad... De unde si groaza omeneasca urmata de invocarea catre Dumnezeu-Tatal pe care o cunosti.

Asta a fost adevaratul sens al Jertfei de bunavoie (Ioan 10, 17-18): omorarea mortii spre invierea vietii. Noi prin botez murim pacatului impreuna cu Hristos ca sa inviem dupa aceea si sa traim o viata in bine, asa cum a gandit-o Ratiunea care este Hristos.

Ioan 10
17. Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, fiindcă Eu Îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau.
18. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi ca să-l iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu.

Daca era om, atunci nu poate face ceva ce nu poate face un om
Sigur ca exista multi oameni ce indura chinuri fizice mult mai mari decit cele ale rastingnirii.
Sa inteleg ca in calitate de Dzeu nu putea sa constientizeze raul? Sau habar nu avea ce se intimpla in iad sau ce se intimpla cu un parinte ce isi vede copilul murind de o boala necrutatoare?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de topcat

Daca era om, atunci nu poate face ceva ce nu poate face un om
Sigur ca exista multi oameni ce indura chinuri fizice mult mai mari decit cele ale rastingnirii.
Sa inteleg ca in calitate de Dzeu nu putea sa constientizeze raul? Sau habar nu avea ce se intimpla in iad sau ce se intimpla cu un parinte ce isi vede copilul murind de o boala necrutatoare?

Iisus Hristos este Dumnezeu-Omul care a facut toate acestea, Cel ce a restabilit legatura Cerului cu Pamantul: S-a coborat sa ia natura omeneasca pentru a o ridica la stadiul initial, ba chiar si mai mult, pentru a o indumnezei. Si El ca om s-a ingrozit de cele ce va indura pentru noi, vezi episodul din gradina Ghetsimani si agonia de pe Cruce, dar a luat tot raul asupra Sa din dragoste pentru noi si ca sa ne arate ca dragostea adevarata presupune sacrificiu.

Pai aia e, ca nu chinurile fizice sunt esenta jertfei. Scrie la Corinteni cam asa: de mi-as da trupul ca sa fie ars si dragoste nu am, nimic nu sunt.

Intelegi gresit, pentru ca niciodata nu trebuie sa separi cele doua firi ale Lui Hristos. Si nu e vorba despre stiinta, ci de trairea consecintelor pacatelor noastre ca Om, pentru ca omul a gresit. In sensul asta am scris de constientizare: ca traire, rastignire spirituala a pacatelor, a raului care a corupt lumea. Asta este si ideea in crestinism: sa traiesti dragostea care implica sacrificii, nu sa teoretizezi despre ea, pentru ca nu stiinta mantuieste, ci practica faptelor bune care aduc roade celorlalti si implicit tie insuti.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Iisus Hristos este Dumnezeu-Omul care a facut toate acestea, Cel ce a restabilit legatura Cerului cu Pamantul: S-a coborat sa ia natura omeneasca pentru a o ridica la stadiul initial, ba chiar si mai mult, pentru a o indumnezei. Si El ca om s-a ingrozit de cele ce va indura pentru noi, vezi episodul din gradina Ghetsimani si agonia de pe Cruce, dar a luat tot raul asupra Sa din dragoste pentru noi si ca sa ne arate ca dragostea adevarata presupune sacrificiu.

Pai aia e, ca nu chinurile fizice sunt esenta jertfei. Scrie la Corinteni cam asa: de mi-as da trupul ca sa fie ars si dragoste nu am, nimic nu sunt.

Intelegi gresit, pentru ca niciodata nu trebuie sa separi cele doua firi ale Lui Hristos. Si nu e vorba despre stiinta, ci de trairea consecintelor pacatelor noastre ca Om, pentru ca omul a gresit. In sensul asta am scris de constientizare: ca traire, rastignire spirituala a pacatelor, a raului care a corupt lumea. Asta este si ideea in crestinism: sa traiesti dragostea care implica sacrificii, nu sa teoretizezi despre ea, pentru ca nu stiinta mantuieste, ci practica faptelor bune care aduc roade celorlalti si implicit tie insuti.

Nu am absolut nimic impotriva invatamintelor crestine, in legatura cu sacrificiul pentru celalalt, ce tie nu-ti place celuilalt nu-i face. Am ceva impotriva faptului ca se considera exemplul unul real, la propriu, si nu metaforic. Si, iarasi, nu as avea nimic impotriva zicalei "scopul scuza mijloacele", daca nu ar exista modele reale ce pot sa le inlocuiasca pe cele false. Ideea ca o ratiune omnipotenta, omniprezenta si omniscienta ar trebui sa se intrupeze, la propriu!, intr-un om pentru a vedea cum simte un om, ca sa ia asupra sa pacatele unor entitati ce fac parte practic din el, si sa se mai si spuna ca s-a jertfit pentru ei, mi se pare subtire rau de tot.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de topcat

Ideea ca o ratiune omnipotenta, omniprezenta si omniscienta ar trebui sa se intrupeze, la propriu!, intr-un om pentru a vedea cum simte un om, ca sa ia asupra sa pacatele unor entitati ce fac parte practic din el, si sa se mai si spuna ca s-a jertfit pentru ei, mi se pare subtire rau de tot.

1. Omniscienta

Existenta este mai buna ca non-existenta. E un raspuns simplu la "de ce a creat Dumnezeu o lume cu posibilitatea de a nu ramane in Bine", cu posibilitatea de a refuza ideea de dragoste, desi stia dinainte (nu e tocmai corect sa spui stia la timpul trecut despre Dumnezeu care este Acelasi in trecut si in viitor, neschimbat in vecii vecilor). Din moment ce Dumnezeu este DA, atunci Hristos este AMIN, adica "sa fie". Deci lumea a fost creata buna, cu posibilitatea libera ca unii ingeri sa refuze ideea de jertfa din iubire, iar unii oameni sa fie atei samd.

2. Omnipotenta

Problema este deosebit de complexa, din moment ce vorbim de lumea noastra in care se amesteca si o alta lume, nevazuta. Ideea e ca Ratiunea care este Hristos a creat aceste lumi LIBERE pentru totdeauna. Ingerilor cazuti le este respectata libertatea, ca si noua, oamenilor. Deci atotputernicia Creatorului nu calca peste libera alegere a creaturilor Sale, create astfel dupa modelul propriu: rationale, libere si capabile de sentimente.

Dumnezeu poate si vrea sa intoarca raul in bine, dar iarasi, numai prin liberul consimtamant al fapturilor sale. "Taina cea din veac ascunsa" nici macar ingerii n-au stiut-o: intruparea Persoanei Fiului in om, aceasta umilire cosmica si voita a Lui Dumnezeu, pentru ca raul facut sa poata sa fie transformat in bine fara sa calce libertatea ingerilor cazuti si nici a oamenilor. Astfel pacatele se topesc in iubirea Lui si moartea devine inviere si trecere la o mai buna viata.

3. Omniprezenta

Universul nu face parte din Dumnezeu; asta e panteism, nu crestinism. Noi fiintam in Duhul Sfant, dar nu ne confundam cu El. Suntem o manifestare a energiilor Sale necreate, fara sa fim parte din Dumnezeu. El ne face posibila existenta, dar noi suntem cumva independenti, cu posibilitatea de evolutie inspre asemanarea cu El, dupa cum stii.

În prealabil postat de Florin-Ionut

1. Omniscienta

Existenta este mai buna ca non-existenta. E un raspuns simplu la "de ce a creat Dumnezeu o lume cu posibilitatea de a nu ramane in Bine", cu posibilitatea de a refuza ideea de dragoste, desi stia dinainte (nu e tocmai corect sa spui stia la timpul trecut despre Dumnezeu care este Acelasi in trecut si in viitor, neschimbat in vecii vecilor). Din moment ce Dumnezeu este DA, atunci Hristos este AMIN, adica "sa fie". Deci lumea a fost creata buna, cu posibilitatea libera ca unii ingeri sa refuze ideea de jertfa din iubire, iar unii oameni sa fie atei samd.

Nu vad legatura cu omniscienta.
In fine, de ce existenta e mai buna decit non-existenta? De ce nu a creat croco-stircul creationistilor? De ce nu a creat si raul, daca existenta e mai buna ca non-existenta?

În prealabil postat de Florin-Ionut

2. Omnipotenta

Problema este deosebit de complexa, din moment ce vorbim de lumea noastra in care se amesteca si o alta lume, nevazuta. Ideea e ca Ratiunea care este Hristos a creat aceste lumi LIBERE pentru totdeauna. Ingerilor cazuti le este respectata libertatea, ca si noua, oamenilor. Deci atotputernicia Creatorului nu calca peste libera alegere a creaturilor Sale, create astfel dupa modelul propriu: rationale, libere si capabile de sentimente.

Dumnezeu poate si vrea sa intoarca raul in bine, dar iarasi, numai prin liberul consimtamant al fapturilor sale. "Taina cea din veac ascunsa" nici macar ingerii n-au stiut-o: intruparea Persoanei Fiului in om, aceasta umilire cosmica si voita a Lui Dumnezeu, pentru ca raul facut sa poata sa fie transformat in bine fara sa calce libertatea ingerilor cazuti si nici a oamenilor. Astfel pacatele se topesc in iubirea Lui si moartea devine inviere si trecere la o mai buna viata.

Si totusi, la un moment dat o va face, am inteles ca totusi lumea noastra va avea un sfirsit

În prealabil postat de Florin-Ionut

3. Omniprezenta

Universul nu face parte din Dumnezeu; asta e panteism, nu crestinism. Noi fiintam in Duhul Sfant, dar nu ne confundam cu El. Suntem o manifestare a energiilor Sale necreate, fara sa fim parte din Dumnezeu. El ne face posibila existenta, dar noi suntem cumva independenti, cu posibilitatea de evolutie inspre asemanarea cu El, dupa cum stii.

Daca nu facem parte din Dzeu inseamna ca exista parti in afara lui. Corect? Corect. Mai exista si alte parti in afara lui? Probabil ca da, mi se pare ca tu esti cel cu panspermia. Cite parti? Nu avem un motiv sa credem ca putine, pentru ca existenta, nu-i asa, e buna. Si se duc pe apa simbetei si celelalte puteri; omniscienta si omnipotenta.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de topcat

Nu vad legatura cu omniscienta.
In fine, de ce existenta e mai buna decit non-existenta? De ce nu a creat croco-stircul creationistilor? De ce nu a creat si raul, daca existenta e mai buna ca non-existenta?

Pentru ca mai bine este ceva decat nimic. Sâc! :)

Croco... ce?

Pentru ca El este Bun, ne-a creat buni. Restul a fost alegerea noastra si a ingerilor: ne place ideea de sacrificiu din dragoste sau nu? Jertfa e temelia oricarei lumi, oricum ar fi lumea respectiva, este filosofia divina - ca sa revenim putin si la topic.

În prealabil postat de topcat

Si totusi, la un moment dat o va face, am inteles ca totusi lumea noastra va avea un sfirsit

Fals (ar fi trebuit sa stii, hm...): raul din lume va avea sfarsit, va fi separat la acel sfarsit, mai bine zis nou inceput.

În prealabil postat de topcat

Daca nu facem parte din Dzeu inseamna ca exista parti in afara lui. Corect? Corect. Mai exista si alte parti in afara lui? Probabil ca da, mi se pare ca tu esti cel cu panspermia. Cite parti? Nu avem un motiv sa credem ca putine, pentru ca existenta, nu-i asa, e buna. Si se duc pe apa simbetei si celelalte puteri; omniscienta si omnipotenta.

In afara = diferit de Fiinta Lui. Am subliniat ca nu ne contopim in El, nu ne confundam cu El. Deci nu e corect ce zici aici.

Si ce daca mai sunt si alte lumi? Uita-te a diversitatea vietii pe planeta noastra care e cat distanta Plank in comparatie cu Universul. Deci, ce vrei sa zici, ca nu inteleg?