Citat:
În prealabil postat de catalin2
Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat.
|
Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât și "a șaptea" au aceeași rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.
Citat:
În prealabil postat de catalin2
De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?
|
pentru motivul expus deja. Existau mai multe tipuri de sabate (zile nelucrătoare): sabate ceremoniale (șapte la număr), chiar ani sabatici, și sabatul zilei a șaptea (sâmbăta). În felul acesta le-am putea diferenția și evita confuziile.
Citat:
În prealabil postat de catalin2
Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Și Moise le-a zis: "Domnul a poruncit așa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncați-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veți găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a șasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieși afară, și va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, și să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."
|
N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esențiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noțiunea de "Sabat" apare
înainte de Sinai (și era cunoscută de evrei),
nu după cum vreți să acreditați ideea.