Este Dumnezeu drept?

În prealabil postat de DragosP

Din folosirea acelui ' dacă' rezultă destul de clar asta.

Pe ce baza logica ai dedus ca folosirea cuvantului 'dacă' inseamna razvratire? Explica clar si fara ambiguitati. E usor sa arati cu degetu fara sa ai argumente.

[DragosP]

Hai măi... Eşti simpatic.

În prealabil postat de Sergiu_B

Pe ce baza logica ai dedus ca folosirea cuvantului 'dacă' inseamna razvratire? Explica clar si fara ambiguitati. E usor sa arati cu degetu fara sa ai argumente.

N-ai voie sa intrebi!
Nu stiai asta?
Acum cateva secole pentru astfel de intrebari ai fi fost torturat, supus la "exorcizare fortata" si ars pe rug (sau alte variante de morti chinuitoare)...

Ai auzit de procesul lui Galilei?
Stiai ca unii dintre parintii revolutiei stiintifice, Descartes a trebuit sa fuga din tara sa?

Oameni mai destepti decat amandoi la un loc si-au pus intrebari si au... pe pielea pe pielea lor ce pot face ... (nu vreau sa-i numesc).

Nu crezi ca ar fi cazul sa ne retragem, sa ne tinem gura si sa ne prefacem invizibili... exact cum faceau cei din colegiul invizibil care isi trimiteau sub anonimat scrisori ca sa-si verifice unii altora decoperirile stiintifice (ei fiind printre primele forme organizate de comunitati stiintifice)?

În prealabil postat de UNNOOM

N-ai voie sa intrebi!
Nu stiai asta?
Acum cateva secole pentru astfel de intrebari ai fi fost torturat, supus la "exorcizare fortata" si ars pe rug (sau alte variante de morti chinuitoare)...

Ai auzit de procesul lui Galilei?
Stiai ca unii dintre parintii revolutiei stiintifice, Descartes a trebuit sa fuga din tara sa?

Oameni mai destepti decat amandoi la un loc si-au pus intrebari si au... pe pielea pe pielea lor ce pot face ... (nu vreau sa-i numesc).

Nu crezi ca ar fi cazul sa ne retragem, sa ne tinem gura si sa ne prefacem invizibili... exact cum faceau cei din colegiul invizibil care isi trimiteau sub anonimat scrisori ca sa-si verifice unii altora decoperirile stiintifice (ei fiind printre primele forme organizate de comunitati stiintifice)?

Well, avand in vedere ca suntem pe un forum ortodox in care pun sub semnul intrebarii niste dogme, e de inteles atitudinea unora. Nici nu ma asteptam sa ma invite la o prajitura.

În prealabil postat de Sergiu_B

Well, avand in vedere ca suntem pe un forum ortodox in care pun sub semnul intrebarii niste dogme, e de inteles atitudinea unora.

Gresit... te-ai confruntat doar ca o minoritate de ortodocsi (cu care ai intrat intr-o polemica in loc sa o ignori... nu e nimic si eu am patit la fel)... majoritatea sunt ok iar ortodoxia merita inteleasa. Lunatici sunt in orice religie:
http://ro.stiri.yahoo.com/lider-isla...%E2%80%9D.html
Majoritatea oamenilor religiosi sunt oameni buni unii foarte intelepti!

În prealabil postat de Sergiu_B

Well, avand in vedere ca suntem pe un forum ortodox in care pun sub semnul intrebarii niste dogme, e de inteles atitudinea unora. Nici nu ma asteptam sa ma invite la o prajitura.

Nu ai pus sub semnul întrebării nişte dogme, pentru că nu există o dogmă cu privire la mântuirea sau nemântuirea pruncilor avortaţi.

Pe de altă parte, tot atât de fără vină sunt şi copiii născuţi şi morţi fără a fi botezaţi. Putem face presupuneri cu privire la soarta lor, însă sunt riscante, pentru că nu putem şti; nu ni s-a dat să ştim totul; multe le-a lăsat Dumnezeu nelămurite pentru noi, învăluite în mister.

Nici mântuirea nu ştim prea bine ce este. Poate judeci în alb şi negru, poate consideri că pruncii aceia vor fi după moarte ori fericiţi, ori chinuiţi veşnic. De un lucru sunt sigur: Dumnezeu este bun şi vrea mântuirea tuturor. E gata să-şi dea Fiul pentru asta; a şi făcut-o. Deci dacă se poate face ceva pentru acei prunci, cu siguranţă va face (sigur, Dumnezeu poate orice, dar nu vrea decât ce este bine).

Cu siguranţă pruncii avortaţi trec prin chinuri atunci când în loc să primească ocrotirea, ajutorul, mângâierea, dragostea de care au nevoie, sunt înjunghiaţi şi sfârtecaţi de instrumentele aşa-zişilor doctori; trădaţi de fiinţa care le-a dat viaţă şi care nu-i poate iubi; azvârliţi în ceea ce pentru ei este „întunericul cel mai dinafară”. Cum se întipăresc în sufletele lor traumele astea cumplite? Ce urmări au şi pentru cât timp? Cine e de vină pentru iadul în care sunt aruncaţi? Dumnezeu?
Dar cred, cum s-a mai scris, că pocăinţa mamei şi rugăciunile Bisericii le pot mângâia sufletele în cele din urmă.

Gândesc că Dumnezeu ar fi nedrept pentru suferinţa nevinovaţilor cei care uită că nu El a făcut moartea, că nu el este autorul suferinţelor, ci că ele sunt consecinţa despărţirii libere a omului de El. Că această despărţire se cheamă păcat originar şi că urmările ei se transmit din generaţie în generaţie, toţi fiind supuşi morţii şi durerilor de la Adam încoace.

În prealabil postat de N.Priceputu

Nu ai pus sub semnul întrebării nişte dogme, pentru că nu există o dogmă cu privire la mântuirea sau nemântuirea pruncilor avortaţi.

Pe de altă parte, tot atât de fără vină sunt şi copiii născuţi şi morţi fără a fi botezaţi. Putem face presupuneri cu privire la soarta lor, însă sunt riscante, pentru că nu putem şti; nu ni s-a dat să ştim totul; multe le-a lăsat Dumnezeu nelămurite pentru noi, învăluite în mister.

Nici mântuirea nu ştim prea bine ce este. Poate judeci în alb şi negru, poate consideri că pruncii aceia vor fi după moarte ori fericiţi, ori chinuiţi veşnic. De un lucru sunt sigur: Dumnezeu este bun şi vrea mântuirea tuturor. E gata să-şi dea Fiul pentru asta; a şi făcut-o. Deci dacă se poate face ceva pentru acei prunci, cu siguranţă va face (sigur, Dumnezeu poate orice, dar nu vrea decât ce este bine).

Cu siguranţă pruncii avortaţi trec prin chinuri atunci când în loc să primească ocrotirea, ajutorul, mângâierea, dragostea de care au nevoie, sunt înjunghiaţi şi sfârtecaţi de instrumentele aşa-zişilor doctori; trădaţi de fiinţa care le-a dat viaţă şi care nu-i poate iubi; azvârliţi în ceea ce pentru ei este „întunericul cel mai dinafară”. Cum se întipăresc în sufletele lor traumele astea cumplite? Ce urmări au şi pentru cât timp? Cine e de vină pentru iadul în care sunt aruncaţi? Dumnezeu?
Dar cred, cum s-a mai scris, că pocăinţa mamei şi rugăciunile Bisericii le pot mângâia sufletele în cele din urmă.

Gândesc că Dumnezeu ar fi nedrept pentru suferinţa nevinovaţilor cei care uită că nu El a făcut moartea, că nu el este autorul suferinţelor, ci că ele sunt consecinţa despărţirii libere a omului de El. Că această despărţire se cheamă păcat originar şi că urmările ei se transmit din generaţie în generaţie, toţi fiind supuşi morţii şi durerilor de la Adam încoace.

Concluzia: din punct de vedere ortodox, intrebari fara raspuns?

[DragosP]

De ce crezi că orice întrebare tembelă ar trebui să aibă un răspuns?

Omul cu adevărat raţional are o singură grijă: să asculte de Dumnezeu. (Cuviosul Antonie cel Mare)

Raspuns pentru UNNOOM
„N-ai voie sa intrebi!
Nu stiai asta?
Acum cateva secole pentru astfel de intrebari ai fi fost torturat, supus la "exorcizare fortata" si ars pe rug (sau alte variante de morti chinuitoare)...
Ai auzit de procesul lui Galilei?
Stiai ca unii dintre parintii revolutiei stiintifice, Descartes a trebuit sa fuga din tara sa?”


E o tactica sa intelegi ce vrei; e mai trist cand nu intelegi deloc.
Referirea la Procesul lui Galiei ar putea fi hazlie (daca n-ar avea urme de infatuare); Galilei a fost judecat de Inchizitie, la Roma, pe la jumatatea secolului al XVII-lea, pentru conceptia sa heliocentrica si a fost obligat sa abjure (sau, mai precis, a ales sa abjure ca sa nu fie ars pe rug ca predecesorul sau Giordano Bruno; asa si-a salvat mare parte din lucrari, si a mai trait vreo zece ani , avand domiciliu fortat). Giordano Bruno, adept al panteismului, a fost ars pe rug pe la 1600, lucrarile lui au fost interzise si mai tarziu „puse la index”. Papa Ioan Paul al II-lea, a cerut scuze pentru ororile Inchizitiei o data, sau chiar de doua ori. Ororile facute in numele crucii, de-a lungul timpului (de catre inchinatorii de-a stanga sau de-a dreapta: razboaie, lagare, inchisori, sclavie, robie etc.) n-au nicio legatura cu Religia crestina. Nu crestinismul le-a facut. Le-au facut oamenii care-si spun crestini, fara sa fie. Un crestin nu ucide: e porunca. Un crestin nu uraste: e porunca sa-si iubeasca si vrajmasii. Razboiul nu poate fi drept. Iar extremismul, mai ales cel religios, este mai periculos decat bomba atomica. In Romania, unde ne place sa zicem ca suntem crestini, in secolul al XIX-lea inca mai existau robi: tiganii au fost dezrobiti de Al. Ioan Cuza pe la 1860. Romanii se declara crestini ortodocsi cca.80 si nu stiu cat %; asta nu inseamna ca noi, romanii, chiar suntem crestini: violuri, crime, avorturi, oameni saraci/oameni bogati etc. Sa ne rugam lui Dumnezeu sa reusim sa fim CRESTINI, asta daca nu cumva, avem alte idealuri.
Discutia de pe forum n-a fost stiintifica. DECI?! Nu trebuie sa va temeti ca:” Acum cateva secole pentru astfel de intrebari ai fi fost torturat, supus la "exorcizare fortata" si ars pe rug”. Haideti, chiar daca vorbim pe un forum, un pic de decenta, nu strica.
Daca v-am suparat, va rog frumos sa ma iertati. Daca sunteti crestin, o sa ma iertati. Deja suntem in Post; si poate reusim sa fim mai buni, mai balzi, mai iertatori. Doamne ajuta!

În prealabil postat de Sergiu_B

Well, avand in vedere ca suntem pe un forum ortodox in care pun sub semnul intrebarii niste dogme, e de inteles atitudinea unora. Nici nu ma asteptam sa ma invite la o prajitura.

Sergiu, spune-mi te rog ce dogme pui sub semnul intrebarii. Si... daca stii ce sunt acelea "dogme".