Am nevoie de un sfat

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Sau o înţelegere greşită a învăţăturii Sfinţilor Părinţi, a Tradiţiei Bisericii, orbiţi fiind de formalism, ne poate face să punem greşit punctul pe "I".
"Nimic mai greu, nimic mai periculos decât să te lupti cu îngustimea şi cu formalismul. Nimic mai primejdios, decât a combate răutatea, care crede că are dreptate, că apară adevărul şi că slujeşte lui Dumnezeu. Aceste forme ale relei voinţe au înfrânt şi pe Iisus. Deşi Dumnezeu n-a revelat o Scriptură impotriva Sa, formalismul a întors-o împotriva lui Dumnezeu. Iată ce poate răutatea; să stea împotriva iubirii de oameni şi de Dumnezeu; împotriva ei, nu poate nimic, nici Iisus." (pr. Arsenie Boca)

Si tocmai despre asta era vorba in mesajul la care te refereai, sa nu luam de la sfinti doar ceea ce ne convine noua. Inclusiv sa nu folosim citate doar ca sa argumentam o parere a noastra, desi acel citat nu are nicio legatura. Si (neo)protestantii iau citate din Sfanta Scriptura, dar doar cele ce se potrivesc cu ceea ce cred ei. La fel si unii credinciosi, dau citate din sfinti care nu au legatura cu ce spun ei, mai rau, unii le folosesc pe post de sabie pentru interesele lor. Spuneai ca ai respect pentru Parintele Arsenie, dar tu ii folosesti si rastalamcesti citatele pentru interesul tau. Acum stai o clipa si gandeste-te la ce a vrut sa spuna parintele. Se referea el la relativism si la o invatatura laxa, cum sugerezi tu? Stim ce spunea Parintele despre asta. Si stim ce spunea Parintele si despre ecumenism. Iata aici tot citatul: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...tea-fara-leac/
Iar pe site se face legatura cu un alt articol, asemanator, semnat de Parintele Sofian. Prin acest articol intelegem mai detaliat la ce se refera si parinele Arsenie si care era vina fariseilor. http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...nta-pt-adevar/
Fariseii nu erau iubitori de Lege, ci ii durea adevarul, nu-l puteau suporta.

Citez: "Mantuitorul Hristos a avut doua feluri de ascultatori: o mare multime, sincera, care ii sorbea cuvintele cu uimire, cu bucurie, cu multa dragoste, si o alta ceata, cu mult mai mica, facuta din carturari si farisei care Il pandeau pretutindeni si ii puneau fel de fel de intrebari, intinzandu-I felurite curse, ca sa-L poata prinde in cuvant. In ura lor asupra blandului Mantuitor, L-ar fi ucis cu mult mai devreme, daca nu s-ar fi temut de poporul care-L urma si-L iubea. La rautatea si vicleniile lor, Iisus le raspundea adeseori cu bunatate si cu o logica mai mult decat fireasca, iar uneori ii mustra cu mare asprime, reducandu-i pe toti la tacere – dar aceasta tacere acoperita cu rusine era incarcata cu o ura si mai apriga impotriva Lui.
Din cuvintele lui ne putem da seama ca nu ravna pentru Lege si pentru pazirea sambetei il umplea de manie pe acest sef al sinagogii, ci invidia si ura pe care le avea fata de Iisus care prin cuvintele si faptele Sale uimitoare atragea asupra Sa pretuirea si admiratia multimilor.
Aparenta ravna pentru respectarea sambetei era numai un pretext. Indirect, mai-marele sinagogii isi manifesta, intr-o forma acoperita, ura pe care o avea impotriva Celui ce savarsise minunea. Fatarnicia lui consta in faptul ca una spunea si alta gandea: in vorba arata ravna si in inima purta ura.
Fatarnicia sau ipocrizia, frati crestini, este o lupta piezisa impotriva adevarului si a sinceritatii."