
Liturghia in primele secole
Cultul epocii apostolice s-a mentinut si s-a dezvoltat in epoca urmatoare pe baza liturghiei Sfantului Iacob. Centrul lui a ramas Sfanta Euharistie. Si inainte de sfarsitul secolului I, Euharistia se savarsea duminica si probabil dimineata.
La Cartagina, poate si in alte locuri (Roma, Spania), se savarsea zilnic si la jumatatea secolului al III-lea. In alte locuri, cum ar fi Egiptul, se mai savarsea miercurea si vinerea. Se savarsea de asemenea la botezul catehumenilor si in zilele de comemorare a martirilor.
Cultul euharistic consta din doua parti: una didactica, in care se faceau citiri lungi din cartile Noului si Vechiului Testament, o omilie (predica) asupra celor citite, rugaciuni comune; alta liturgica (sacramentala): se punea pe altar (masa) paine, vin si apa: episcopul sau preotul liturghisitor facea rugaciuni si aducea "euharistii" (multumiri), celor de fata, clerici si credinciosi. Diaconii duceau Sfanta Euharistie si celor absenti (bolnavi, neputinciosi, chiar celor inchisi, daca se putea). Rugaciunile erau in parte improvizate, pentru nevoile de moment ale comunitatii, altele stabilite (pentru Sfanta Euharistie). Se faceau si cantari : Psalmi din Vechiul Testament, cantati recitativ, sau imne crestine.
Inainte de savarsirea Sfintei Euharistii, dupa o rugaciune, crestinii isi dau sarutarea pacii, denumita si sarutarea sfanta, semn al comuniunii lor in credinta si in dragoste, al impacarii lor, pentru impartasirea ce urma sa primeasca. La prima parte a liturghiei puteau sa asiste si catehumenii, penitenti sau chiar necrestini, cunoscuti, in timp de pace.
Dupa aceea, diaconii invitau pe asistentii nebotezati, pe penitentii si pe eventualii necrestini sa paraseasca locasul. Se inchideau usile, se facea tacere solemna, se savarsea Sfanta Euharistie.
"Painea euharistica" era dospita; azima s-a introdus in Apus mult mai tarziu (in secolele VIII-IX). In vin se punea si apa. Acest amestec era uzual si obligatoriu (dupa ev. Ioan XIX, 34). Obiceiul unor comunitati de a savarsi Sfanta Euharistie cu apa, fara vin, a fost condamnat.
Impartasirea se facea incepand cu clericii: episcopul, preotii, diaconii, clericii inferiori, apoi vaduvele si fecioarele din serviciul bisericii, copiii, barbatii, femeile.
Refuzul de a primi pe unii crestini la Sfanta Euharistie era o grea pedeapsa. Cei cazuti in pacate grele primeau Sfanta Euharistie doar dupa o lunga penitenta. Primirea ei cu nevrednicie era socotita un mare pacat. Impartasirea era precedata de marturisirea pacatelor, dupa cum putem observa din "Invatatura celor doisprezece Apostoli" .
-
Sfanta Euharistie- Taina Imparatiei si a unitatii Bisericii
Publicat in : Religie -
Savarsitorul si impartasirea cu Sfanta Euharistie
Publicat in : Sfintele Taine -
Sfanta Euharistie, valoarea pastorala si duhovniceasca
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.