Via Egnatia este un drum construit in vremea Imperiului Roman, undeva prin secolul al II-lea, el avand drept scop principal inlesnirea comunicarii dintre Roma si Constantinopol, dintre Rasarit si Apus. Drumul strabatea provinciile romane Iliric, Macedonia, Tracia, mergand spre regiunea Albaniei de astazi, spre Grecia si Turcia.

Via Egnatia a dezvoltat o puternica comunicare intre popoare, bunurile, ideile, cultura si obiceiurile circuland intre ele cu o mare viteza. Nenumarati pelerini si calugari au strabatut acest drum, in pelerinajele lor pe la marile centre crestine din Rasarit si din Apus. Drumul cunoscut sub denumirea de "Via Egnatia" sta in stransa legatura cu crestinismul, astfel incat, de-a lungul sau, au fost inaltate nenumarate biserici si manastiri.

Multe dintre bisericile si manastirile zidite de-a lungul drumului Via Egnatia mai pot fi vazute si astazi, unele functionale, iar altele sub forma de vestigii istorice. Acestea sunt incluse in ghidurile turistice, multe dintre ele avand amenajate muzee cu obiecte vechi, cu harti si icoane, cu istorii si legende.

Via Egnatia - traseul drumului antic roman

Principala sursa istorica de informare asupra drumului este cartea "Geografia", scrisa de celebrul Strabon. De asemenea, numeroase informatii au fost stranse si din inscriptiile in piatra, presarate pe toata intinderea drumului.

Via Egnatia mai este cunoscut si sub denumirea de "Drumul Epiro-Macedo-Egeean". Acest drum imperial a fost construit in jurul anului 146, de catre Gnaeus Ignatie, proconsul al Macedoniei, de la care drumul si-a luat si numele: "Drumul lui Ignatie".

Drumul a fost gandit si lucrat ca o continuare a drumului Via Appia, ce lega Roma si Brundisium, el trecand peste Marea Adriatica, prin Epir, Macedonia si Tracia, pana la Ipsala. Este posibil ca drumul sa fi inlocuit un mai vechi drum, ce lega provincia Iliricum de Bizant, drum amintit de Polybius si Cicero.

"Drumul lui Ignatie" are o lungime totala de 1.120 de kilometri (746 de mile romane) si o latime de sase metri, el fiind in intregime pavat cu dale de piatra. Pe alocuri, el era acoperit cu un strat gros de nisip.

Via Egnatia porneste de la Marea Adriatica, fie de la Dyrrachium - Durres, fie de la Apollonia, el intrand in linie dreapta din apropierea asezarii Clodiana, localitate aflata la distanta egala de cele doua porturi amintite.

De aici, drumul merge spre Rasarit, trecand peste Muntii Epirului, prin localitatile antice Lychnidus si Heraclea. Apoi, drumul trece prin maretele orase Edessa si Pella, el urmandu-si cursul pe tarmul Marii Egee. Una dintre cele mai importante opriri de pe drumul Via Egnatia este cea din Tesalonic, unul dintre cele mai marete orase antice.
Dupa trecerea prin Tesalonic, drumul urca inspre Tracia, el trecand prin renumitul Filipi, dezvoltata comunitate crestina. Dupa trecerea prin Filipi, drumul merge spe Acontisma, stramtoare dintre Marea Egee si Muntele Rhodope.

Din stramtoare, drumul merge pana la malul lacului Bistonis, iar de aici pana in anticul Doriskos, cunoscut mai tarziu ca Traianopolis. In aceasta zona, drumul atinge patru mari localitati: Traianopolis, Aenos, Dymae si Cypsela. In ultima dintre cele patru se termina si maretul drum Via Egnatia. De la Cypsela si pana la minunatul Constantinopol, drumul a fost construit mai tarziu, in doua etape, de la Cypsela pana in Apris, iar mai apoi, din Apris pana in Constantinopol.

Drumul antic roman "Via Egnatia" - folosinta post-romana

Pana spre sfarsitul secolului al V-lea, drumul va ajunge insa aproape parasit, datorita violentei crescute in anumite parti ale acestuia, el fiind ocolit. Un istoric al secolului al V-lea noteaza cum ca partea vestica a drumului Via Egnatia ajunsese intr-o stare atat de proasta, incat pelerinii abia de mai puteau merge pe el.

Mai apoi, drumul a fost refacut, ca drum principal al Imperiului Bizantin. Procopius mentioneaza o serie de reparatii facute de catre imparatul bizantin Iustinian I, in cadrul secolului al VI-lea. Chiar si asa, pe vreme proasta, drumul ajungea aproape inpracticabil.

Aproape toate schimburile de marfuri facute de bizantini cu centrele comerciale din vestul Europei se foloseau de drumul Via Egnatia.

In vremea cruciatilor, armatele acestora mergeau tot pe acest drum, inspre Constantinopol, pana sa intre in Asia Mica. In urma Cruciadei a Patra, controlul asupra acestui drum ajunsese vitala pentru supravietuirea Imperiului Latin, cat si a celor doua imperii mai mici, bizantine, Imperiul de Niceea si Despotatul de Epir.

Actualul drum, numit tot "Drumul lui Ignatie" - Egnatia Odos, este o moderna autostrada ce leaga orasul Tesalonic de granita Turciei, undeva pe raul Evros. In aceasta zona, autostrada a fost construita paralel cu anticul drum roman.

Autostrada dintre cele doua puncte amintite este parte integranta din Drumul European E90. Lucrarile au inceput in anul 1990 si au fost finalizate in anul 2009, drumul traversant regiunile Epir si Macedonia. Drumul are 76 de tunele sapate in munte, cu o lungime totala de 99 de kilometri, si un total de 1.650 de poduri.

Teodor Danalache

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: