Sarbatorile crestine in primele secole

Sarbatorile crestine in primele secole

Duminica a devenit sarbatoarea saptamanala a crestinilor inca din epoca apostolica, de cand este cunoscuta cu numele de "zi domneasca" si cu destinatia de zi de adunare si de cult.

Duminica era serbata ca zi a invierii Domnului, zi de bucurie, in care crestinii se rugau fara a posti si a ingenunchia. Obiceiul iudeo-crestin de a serba si sambata s-a mentinut la unii crestini, dar Biserica l-a interzis. Din Scrisoarea lui Pliniu cel Tanar catre Traian, se poate observa ca Duminica se facea si agapa, dar ea era despartita de Euharistie, savarsindu-se dupa aceasta.

Afara de Duminica, se tineau in cinste zilele de post miercuri si vineri, dupa o marturie foarte apropiata de vremea Sfintilor Apostoli Invatatura celor doisprezece Apostoli. In aceste zile se faceau si adunari cu cult, dupa marturii ce avem pentru Egipt si Africa in secolele III-IV. Miercuri si vineri se tineau de crestini cu post, spre deosebire de zilele de post iudaic (luni si joi, numite ziua a doua si a cincea) si aveau justificare crestina : miercuri s-a hotarat de catre iudei moartea Mantuitorului, vineri a fost rastignit si a murit. Erau zile de tristete, in care crestinii se rugau in genunchi.

Pastile erau sarbatoarea anuala a invierii Domnului, asa cum duminica era cea saptamanala. Deosebirile cu privire la data ei au fost motivul controverselor pascale din secolul II. In legatura cu Invierea Domnului era comemorata si rastignirea.

Stabilirea datei Pastelui a facut necesare studii astrologice. Calculul se facea si se anunta de la Alexandria prin epistole pascale sau festive. S-au facut de timpuriu incercari de stabilire a unui ciclu sau canon pascal, in care sa se prevada revenirea periodica regulata a datei Pastilor in aceeasi zi, dupa un sir de ani. Dionisie al Alexandriei a intocmit un ciclu pascal de 8 ani; episcopul de Laodiceea, Anatolie, un ciclu de 19 ani.

Cincizecimea, era sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh. Ea este, dupa Pasti, cea mai mare si cea mai veche sarbatoare crestina. Ca si Pastile, Cincizecimea coincidea cu o sarbatoare iudaica, cu care a pastrat asemanare de nume. Se numea Cincizecime si tot timpul de la Pasti pina la Pogorarea Sfantului Duh (50 de zile) ; era timp de bucurie, in care crestinii nu posteau si nu ingenunchiau la rugaciune.

Alte sarbatori crestine. Din variantele si interpretarea unui canon (43) al sinodului de la Elvira (pe la 300), rezulta ca se sarbatorea si ziua a patruzecea (quadragesima) de la Pasti, pe care unii crestini o tineau in locul Cincizecimii. Sarbatoarea coincidea cu inaltarea Domnului. Cele 40 zile de dupa Pasti erau o paralela la cele 40 de zile de post dinainte de Pasti, numite de asemenea quadragesima. Se pare ca inaltarea Domnului era comemorata mai mult la Cincizecime.

Probabil din secolul al III-lea se serba in Orient Epifania numita si Theofania, adica aratarea Domnului, la 6 ianuarie, in amintirea botezului Mantuitorului si a descoperirii dumnezeirii unite cu acest fapt. In secolul al IV-lea, se facea amintire in aceasta zi de nasterea Mantuitorului, de chemarea neamurilor si de nunta din Cana Galileei, ca prima minune a Domnului. In acest secol, sarbatoarea Epifaniei era generala in Orient.

In Occident, se tinea ca sarbatoare corespunzatoare Nasterii Domnului ziua de 25 decembrie, pentru a o opune sarbatorii pagane a solstitiului de iarna. Crestinii orientali au introdus sarbatoarea Nasterii Domnului in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Pentru prima oara, s-a despartit sarbatoarea Nasterii Domnului de cea a Botezului (Epifania), serbandu-se la 25 decembrie, in Biserica din Antiohia, in jurul anului 377, apoi s-a introdus in Biserica de Constantinopol in 379. Cei din Apus au introdus in schimb Epifania la 6 ianuarie.

Sarbatorile martirilor sunt din cele mai vechi. Prima marturie o avem in Martiriul lui Policarp scris la 176, din care aflam ca ziua mortii martirului, numita "ziua nasterii" pentru viata de veci, era serbata de crestini cu adunare si cult. Nu se cunosc in primele trei secole sarbatori ale Sfintei Fecioare.

Pe aceeaşi temă

Cultul crestin in epoca apostolica

Publicat in : Istoria bisericii in primele trei secole
Teologia icoanelor, in lumina traditiei dogmatice ortodoxe

Publicat in : Duminica Ortodoxiei
Hristologia in teologia contemporana

Publicat in : Dogma
Liturghia Sfantului Iacob

Publicat in : Editoriale

Publica un articol

06 Iulie 2012

Vizualizari: 27006

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

sarbatori crestine epoca apostolica controversele pascale

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Citeşte şi:

Istoria Bisericii

Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Dumnezeu sa pazeasca iubirea. Taine care schimba familia si viata Tradiţia noastră bisericească îl vede pe om în perspectiva relaţiei cu Dumnezeu mai înainte de toate ca Tată. Aceeaşi nevoie de filiaţie o are fiecare dintre noi şi în relaţiile lui cu aproapele şi desigur cu cei dragi lui. Unii dintre noi suntem chemaţi 10.00 Lei

Asteptand pe Mirele Hristos. Sfinte femei care au mucenicit pentru Hristos Aici vei întâlni fete care au avut o viaţă diferită, care ardeau de dragoste dumnezeiască şi îşi doreau cu râvnă să plece la mănăstire şi cineva nu le lăsa să facă asta. Oamenii răi chinuiesc, lovesc sau constrâng. Aici vei sta cu basmaua băgată între 16.00 Lei

Dumnezeu si singuratatea Singurătatea are multe fețe și, negreșit, fiecare dintre noi se va regăsi în portretele și scenele de viață pe care părintele Haralambos Papadopoulos le reunește în acest volum, în care se întrețes tainic și gingaș tensiunea înfruntării și secretul 18.00 Lei

Mai presus decat armele O poveste despre dragoste și război, despre întâlnirea omului cu Dumnezeu „Scopul principal al cărților mele este de a trezi în inimile cititorilor mei capacitatea de a iubi, fără de care întâlnirea cu Dumnezeu va conduce nu la unirea cu El, ci la 32.00 Lei

Credinta ortodoxa si viata in Hristos “Această sfântă carte e plină de mare înţelepciune. Ea este o tainică vistierie de înţelegere ascunsă a înţelepciunii lui Dumnezeu. Nu oriunde, nu oricine o poate pricepe. Totuşi, pe măsura fiecăruia dintre cei ce caută să o înţeleagă, conţine toate cele 18.00 Lei

Vinovatia - cea inchipuita si cea adevarata Cartea de faţă ne învaţă să vedem distincția – atât de delicată şi importantă – dintre vinovăţia nevrotică, autodevoratoare, distructivă, şi cea sănătoasă, care duce la însănătoşirea sufletească, la pocăinţă, la regăsirea de sine şi la apropierea de 25.00 Lei

Canonul de chilie al unui patriarh isihast - Sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului Preasfântul patriarh kyr Filotei Kokkinos către unul din frații sârguincioși care l-a întrebat cum să-și ducă viața în chilia sa; Scrisoarea bătrânului Teoctist către un frate care l-a întrebat stăruitor cum să-și țină canonul/regula de rugăciune, fiind 13.00 Lei

Impreuna cu Dumnezeu suntem puternici. Convorbiri cu duhovnici sarbi Cartea de față, a cunoscutului neuropsihiatru Vladeta Ierotici, nu este doar o culegere de convorbiri duhovnicești cu renumiți părinți ortodocși sârbi ai veacurilor al XX‑lea și al XXI‑lea, ci și o incursiune în provocările lumii actuale și răspunsurile 25.00 Lei

Despre bine si rau În noua serie de antologii pe care v-o propunem, cuvântul plin de har al Sfântului Ioan din Kronstadt devine mai apropiat și mai de folos, feluritele lui cugetări duhovnicești fiind reunite și organizate aici spre o mult mai ușoară și rodnică însușire de 18.00 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact