Domnia lui Alexandru Ioan Cuza este un moment de varf in procesul de constituire a statului roman modern, reformele sale schimband societatea romaneasca si impregnandu-i caracteristicile care au constituit baza statului modern.
Unirea Principatelor atragea dupa sine nevoia unirii celor doua Biserici. Acest proces nu a fost unul usor mai ales in conditiile in care statul condus de Cuza s-a dovedit a fi "laic". Domnitorul a intreprins un amplu si controversat proces de reforme care si-au avut justificare in cadrul nevoii de afirmare a noului stat. Divanurile ad-hoc au vrut aceste reforme, in special cele legate de prezenta in tara a calugarilor straini care detineau numeroase manastiri si domenii inchinate lor de-alungul timpului, cele legate de nivelul cultural scazut al preotilor s.a.m.d.
Intre aceste reforme se numara si cea legata de introducerea calendarului gregorian, in ianuarie 1864. Pentru aceasta a fost cerut si acceptul Bisericii in acest scop fiind convocat, din ordinul ministrului Dimitrie Bolintineanu inca din decembrie 1863, un consiliu bisericesc, in speranta ca acesta va califica problema ca fiind una pur stiintifica si care nu are nici o legatura cu dogmele. Un rezultat favorabil ar fi facut posibila introducerea calendarului gregorian fara tulburari. Locotenentii eparhiali au fost chemati in capitala si initiati in problema. in tara mai erau doar doi episcopi alesi dupa vechiul uz al bisericii, mitropolitul Nifon ales in 1850 si episcopul Calinic al Ramnicului ales in 1851. In aceasta situatie loctiitorii de scaune episcopale care erau dependenti de cel ce-i confirma sau ii concedia dupa bunul plac, trebuia sa obtina rezultatul dorit. Dionisie Romano, unul dintre episcopii ce-si datorau scaunul domnitorului, s-a opus cu inversunare introducerii noului calendar, lucru care i-a atras destituirea.
Lucrarile comisiei au fost deschise la 12 ianuarie 1864, la aceasta data guvernul inmultind numarul membrilor, pentru a obtine rezultatul scontat. Dorinta guvernului de a schimba calendarul a provocat nemultumire in tara, unde populatia era ingrijorata de zvonurile potrivit carora guvernul dorea sa catolicizeze tara. Numeroase personalitati laice au luat atitudine impotriva intentionatei masuri. Dintre acestia, Ion Heliade Radulescu scria mitropolitului, cerandu-i sa se opuna incercarii guvernului. Tot el tipareste mii de foi volante pe care le raspandeste in tara. in acestea se arata ca noul calendar este in contradictie cu canoanele Bisericii Ortodoxe, in special cu problema stabilirii datei Pastelui, si, mai apoi, complicatiile ce s-ar naste din aceasta schimbare.
Comisia adunata la Mitropolie redacta in chiar prima zi a lucrarilor o adresa catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice in care arata ca problema calendarului este una pur stiintifica, dar ea sta in stransa legatura cu hotararile Sinodului I de la Niceea, care fixeaza data serbarii Pastelui (si implicit a tuturor celorlalte sarbatori cu data schimbatoare) dupa calendarul iulian, lucru care in timp a devenit aproape o chestiune dogmatica. Adresa era semnata de toti membrii comisiei in frunte cu mitropolitul.
Din cauza agitatiei din tara, guvernul a fost obligat sa recunoasca schimbarea intentionata ca fiind inoportuna pe motivul neoranduielilor ce s-ar produce in tara si sa renunte la adoptarea calendarului gregorian. Patriarhul Constantinopolului adresase o scrisoare mitropolitului Nifon, aratandu-se tulburat de intentia autoritatilor de a renunta la calendarul folosit de intreaga Ortodoxie.
Calendarul gregorian a fost adoptat in Romania la 1 aprilie 1919, fara a se cere consimtamantul Bisericii. Prin decretul lege din 5 martie acelasi an, 1 aprilie devenea 14 aprilie. Biserica Ortodoxa Romana, in urma conferintei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, hotara in 1924 inlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian. Tot acum Biserica Ortodoxa Greaca, Bulgara, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei si mai tarziu a Antiohiei introduceau noul calendar. Biserica Ortodoxii Rusa, Sarba, Sfantul Munte Athos si Patriarhia Ierusalimului au pastrat calendarul iulian pana astazi.
Parintele drd. Alin-Doru Barz
Sursa: Baraganul Ortodox
-
1918, anul binecuvantarii
Publicat in : Religie -
Mihail Diaconescu
Publicat in : Religie -
Secularizarea averilor manastiresti - 1863
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.