Evangheliarul de la Humor ( Tetraevangheliarul sau Tetraevanghelul) este una dintre cele mai cunoscute manuscrise miniate romanesti. Aceasta lucrare isi datoreaza insa gloria nu numai calitatilor sale artistice, general recunoscute, ci si faptului ca in cuprinsul acestuia este zugravit faimosul portret votiv al Sfantului Stefan cel Mare, considerat drept cea mai veridica imagine a marelui voievod.

Evangheliarul de la Humor - istoric

Evangheliarul de la Humor a fost scris si miniat din porunca lui Stefan cel Mare, de catre ieromonahul Nicodim, la Manastirea Putna, pentru Manastirea Humorului, fiind finalizat pe 17 iunie 1473. De altfel, pe fila 265 verso este caligrafiat textul de danie in limba slavona: "Binecredinciosul si de Hristos iubitorul tar, Io Stefan voievod, domnul Tarii Moldo-Vlahiei, a dat sa se scrie acest Tetraevanghel cu mana ieromonahului Nicodim si l-a daruit manastirii de la Humor, intru pomenirea sufletului sau si al parintilor sai si al copiilor sai, egumen fiind aitunci popa Gheorghe, si s-a sfarsit in luna iunie 17, in anul 6981 (= 1473)”.

Pe data de 20 noiembrie 1487 manuscrisul a fost imbracat in ferecatura, din porunca aceluiasi voievod, in Manastirea Humorului. Pe prima coperta este batuta, in cate doua randuri sus si doua jos pisania ferecaturii in limba slavona: "Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a ferecat aceasta Evanghelie in manastirea de la Humor, in anul 6995 (= 1487), noiembrie 20”.

Manuscrisul va avea insa o istorie tumultoasa, asemenea cu a veacurilor prin care a trecut. Astfel, in 1538, pentru a nu cadea prada invaziei lui Soliman Magnificul, este trimis in Transilvania, aflandu-se, timp de trei ani, in grija lui Petru Rares, refugiat aici dupa infrangerea sa de catre turci. In 1541 Petru Rares il ia cu sine la Constantinopol, de unde - redobandind domnia - il aduce, in acelasi an, in cetatea Suceavei iar de aici, tot in acelasi an, il trimite inapoi la Manastirii Humor.

In 1653 Evagheliarul a fost luat de cazaci, fiind recuperat de ostasii generalului transilvanean Ioan Kemeny, veniti in ajutorul logofatului Gheorghe Stefan, uzurpatorul tronului lui Vasile Lupu. Ajungand domn al Moldovei, Gheorghe Stefan rascumpara cartea de la generalul Kemeny, restituind-o Manastirii Humorului la 25 septembrie 1657.

Despre manuscris nu s-a mai stiut nimic, odata cu exproprierea si desfiintarea manastirilor si schiturilor bucovinene de catre imperialii austrieci, in anul 1783.

Dupa aproape un veac, in septembrie 1881, cu prilejul unei vizite in Bucovina, episcopul Melchisedec al Romanului redescopera Evangheliarul redescopera la Mitropolia din Cernauti.

La cererea episcopului si a lui Ion Ghica, Mitropolia din Cernauti trimite Academiei Romane, spre cercetare nemijlocita, Evangheliarul, care ajunge mai intai la Iasi, apoi la Bucuresti, in dimineata zilei de 27 noiembrie 1881.

In anii 1940 - 1948, Evangheliarul ajunge printre odoarele Manastirii Dragomirna, iar intre anii 1948 - 1957, este expus in muzeul aceleeasi manastiri. In 1957, este adus si expus in Muzeul Manastirii Putna. Din anul manuscrisul este dus la Muzeul de istorie al R. S. Romania, in locul acestui, la Putna, fiind expus un facsimil executat in anul 1973, de catre graficianul D. Danaila.

Evangheliarul de la Humor - descriere

Ferecatura este de argint aurit, ce imbraca Evangheliarul de la Humor, este decorata cu reliefuri figurative realizate in tehnica au repousse (prin ciocanire). Pe prima coperta este infatisata scena Pogorarii lui Iisus la iad. Pe a doua coperta este reprezentata scena Adormirii Maicii Domnului.

Evangheliarul de la Humor contine 278 file de pergament, in folio, scrise in limba slavona, cu exceptia primei si ultimei file, care sunt complet albe. Textul este caligrafiat, in litere semiunciale, cu cerneala neagra, alternata pe alocuri cu cerneala de aur. Pe anumite pagini apar mici frontispicii florale, colorate in rosu, albastru si aur, iar paginile de titlu ale Evangheliilor propriu-zise sunt impodobite cu frontispicii somptuoase in decorul carora se combina ingenios cercuri inlantuite, impletituri si stilizari vegetale realizate in aur si cerneluri albastre, rosii, verzi si brune. Titlurile insesi sunt scrise cu litere capitale de aur, iar initialele capitolelor sunt bogat ornate cu vreji impletiti si inflorituri delicate, trasate, de asemenea, in aur si in cerneluri policrome.

Sfintele Evanghelii se gasesc in ordina consacrata de Noul Testament ( adica Matei, Marcu, Luca si Ioan), fiecare Evanghelie fiind precedata de reprezentarea in miniatura a chipul autorului ei, stand si scriind ori ascultand vocea tainica a Duhului Sfant. Chenare largi, somptuoase, decorate cu stilizari fitomorfe si geometrice, incadreaza cele patru scene ale caror fonduri de aur potenteaza cromatica lor vie, de o inegalabila prospetime.

Pe fila 266 verso este zugravit cunoscutul portret votiv al lui Stefan cel Mare, considerat drept cea mai veridica imagine a marelui voievod. Reprezentat in postura de donator, ingenunchiat la picioarele Fecioarei, care troneaza, alaturi de fiul ei, pe un jilt de lemn sculptat, voievodul ii ofera lui Iisus, cu amandoua mainile, Tetraevanghelul executat din porunca sa. Portretizat la varsta deplinei - maturitati, Stefan are chipul rotund si energic, ochii albastri si ageri, sprancenele groase si arcuite, nasul drept, mustata plina, pletele blonde si ondulate, fruntea inalta si boltita.

Poarta pe crestet o coroana mareata, de aur, cu cinci fleuroni si cabosoane albastre si rosii. Este invesmantat intr-o mantie larga si scurta, fara maneci, de factura occidentala, confectionata dintr-un brocart rosu presarat cu flori galbene, de aur. Pe sub mantie poarta o tunica de catifea, tot rosie, cu maneci lungi si strimte, stransa in talie cu un cordon negru. Cizmele sunt de asemenea rosii, iar pantalonii i se muleaza pe pulpe. Fondul scenei este de aur la registrul Fecioarei cu Pruncul si de culoare verde-oliv la registrul lui Stefan, iar vizavi de voievod, pe o suprafata ceva mai mare decat cea ocupata de el, pergamentul se prezinta complet alb, lasand impresia ca nu a fost pictat niciodata, intreaga compozitie este incadrata intr-un chenar dreptunghiular, decorat cu stilizari florale rosii si negre, partial degradate.

Radu Alexandru

• Manastirea Humor
  Publicat in : Mitropolia Moldovei si Bucovinei
• Pelerinaj in Nordul Moldovei
  Publicat in : Pelerinaje

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: