Rabula - Rabbula - s-a nascut in anul 350, in localitatea Keneshrin, aflata in apropiere de Alep, Siria, si a trecut la cele vesnice in anul 435, in Edessa, din Mesopotamia. A fost episcop al Bisericii din Edessa vreme de douazeci si patru de ani (411-435), urmand episcopului Diogene si fiind urmat de episcopul Ibas al Edessei.
A fost un teolog de seama al Bisericii Ortodoxe din Siria. El a ramas cunoscut lumii insa mai ales prin lucrarea "Evangheliar", care cuprinde cele patru Sfinte Evanghelii si o serie de miniaturi deosebit de valoroase pentru iconografia crestina din primele secole.
Rabula, episcopul Edessei
Rabula s-a nascut in anul 350, in localitatea Keneshrin, aflata in apropiere de Alep, Siria. Tatal sau era preot pagan, iar mama sa era crestina. Fiind inca pagan, el a primit o educatie greceasca si s-a angajat in slujirea civila. Dupa ce s-a casatorit, luand parte la o vindecare minunata, el s-a convertit la crestinism. Un merit deosebit in convertirea lui l-au avut episcopul Eusebiu de Keneshrin si Acachie de Alep.
Rabula s-a calugarit indata dupa ce a cunoscut credinta crestina din Palestina. A renuntat la viata de familie, si-a vandut toate proprietatile si s-a dedicat unei vieti ascetice. Pentru inceput a trait in obstea unei manastiri, apoi s-a retras in pustie.
In anul 411, dupa trecerea la cele vesnice a episcopului Diogene, Rabula a fost hirotonit episcop de Edessa. Odata instalat in Biserica, el a randuit "Regula pastorala", o carte ce cuprindea directive privind viata morala si activitatea sociala a preotilor si a calugarilor. El a combatut cu tarie influentele pagane si iudaice asupra vietii crestine, precum si sectele gnostice (esoterice, orientale, dualiste).
La inceput, episcopul Rabula a sprijinit cu entuziasm Scoala Teologica din Antiohia (Siria), insa, in fata ereziei lui Nestorie, care sepera cele doua firi ale lui Iisus Hristos si nega unirea acestora intr-o singura Persoana, el a imbratisat dreapta credinta marturisita de Sfantul Chiril si dezvoltata de Scoala Teologica din Alexandria (Egipt).
Rabula a tradus din greaca in siriaca scrierile dogmatice ale Sfantului Chiril al Alexandriei privind dreapta credinta in persoana lui Iisus Hristos. S-a opus in mod special ereticului Teodor de Mopsuestia. Cum era firesc, partizanii ereticului Nestorie si episcopii sirieni care erau de partea Scolii Antiohiene l-au prigonit pe Rabula.
In secolul al II-lea, Tatian a intocmit lucrarea numita "Diatesaron", aceasta fiind prima incercare de a intocmi o armonie a celor patru Sfinte Evanghelii, adica imbinarea celor patru intru una singura. Un fragment descoperit recent arata ca "Diatesaron" exista atat in greaca, cat si in siriaca si ca armonia siriaca era o traducere. Cartea a fost folosita pe larg, mai ales in Biserica de Rasarit, pana la inceputul secolului al cincilea, cand episcopul Rabula al Edessei a decretat ca Bisericile trebuie sa foloseasca cele patru Sfinte Evanghelii in mod separat, adica pe fiecare in parte.
Rabula a tradus Noul Testament in limba siriaca, in versiunea numita "Peshitta"; un echivalent siriac al traducerii "Vulgata", care este in prezent versiunea oficiala a Bisericii din Siria. In plan liturgic, el a compus si o serie de imne si rugaciuni.
Rabula a trecut la cele vesnice in ziua de 8 august 435.
Evangheliarul lui Rabula
"Tetraevangheliar", cuvant compus din doua cuvinte grecesti, inseamna "patru Evanghelii". Termenul desemneaza acele manuscrise ori carti tiparite care contin scrierile Sfintilor Evanghelisti dispuse in ordinea succesiunii lor din Noul Testament, adica: de la Matei, de la Marcu, de la Luca si de la Ioan.
"Evangheliarul lui Rabula", adica cele patru Sfinte Evanghelii traduse de Rabula, este un manuscris datand din secolul al VI-lea. Acest manuscris a fost executat in anul 586, in Manastirea Sfantul Ioan, din Zagba. Este semnat de scribul care l-a copiat, fara nici un alt element biografic. Initial, s-a crezut ca aceasta manastire s-a aflat in nordul Mesopotamiei, insa ultimele cercetari au indicat faptul ca ea s-a aflat undeva intre Antiohia si Apamea, in actuala Sirie.
Vreme de aproape cinci secole, manuscrisul s-a pastrat in locuri necunoscute. In secolul al XI-lea, el a fost descoperit in Maipuc. La inceputul secolului al XIV-lea, el se afla deja in Quannubin. La inceputul secolului al XVI-lea, manuscrisul se afla deja in posesia patriarhului maronit, care l-a depus in "Biblioteca Laurentiana", din Florenta, unde se pastreaza pana astazi.
Din aceasta perioada s-au pastrat foarte putine astfel de monumente de arta crestina. Pentru aceasta, manuscrisul continand "Evangheliarul lui Rabula" constituie una dintre cele mai valoroase lucrari bizantine din Asia, precum si unul dintre cele mai vechi manuscrise crestine impodobite cu miniaturi - adevarate icoane liturgice. "Evangheliarul lui Rabula" este deosebit de valoros pentru constituirea iconografiei crestina din primele secole, precum si pentru intelegerea iconografiei ulterioare.
Astazi, paginile manuscrisului au urmatoarele dimensiuni: 34 cm / 27 cm. Varianta originala era ceva mai mare, dar, in timp, din pricina legarilor succesive, manuscrisul s-a restrans.
Textul cuprinde varianta "Peshitta" a traducerii siriace a Evangheliilor. Textul, scris cu cerneala neagra sau maro inchis, este asezat pe doua coloane. La baza mai multor coloane se afla note de subsol cu lamuriri; sunt scrise cu cerneala rosie.
Manuscrisul este impodobit cu miniaturi, paginile fiind incadrate in rame alcatuite din ornamente florale sau geometrice. Unele elemente decorative sunt de inspiratie persana. Sunt desenate flori, pasari si icoane liturgice. Miniatura care infatiseaza Rastignirea este cea mai veche reprezentare a acestei icoane crestine.
Sunt infatisati si Apostolii, alegand un nou Apostol, in locul lui Iuda, chiar daca acest eveniment nu este mentionat in Evanghelii, ci numai in Faptele Apostolilor. Aceasta icoana nu se va mai regasi in iconografia ulterioara a Bisericii.
Cele mai reusite si celebre icoane-miniaturi sunt urmatoarele: Tablele Legii; Alegerea Apostolului Matia, de catre cei Unsprezece; Maica Domnului cu Pruncul Iisus; Hristos, primind o carte de la doi calugari (pisanie), Eusebiu de Cezareea si Amoniu de Alexandria; Tablele Legii lui Eusebiu; Sfintii Apostoli Matei si Ioan; Rastignirea lui Iisus Hristos; Cele trei Marii, venind dis de dimineata la Mormant; Inaltarea Domnului la Cer; Hristos, in mijlocul a patru calugari; Pogorarea Duhului Sfant.
Orientalistul francez Edgard Blochet (1870-1937) a sustinut faptul ca unele dintre paginile manuscrisului nu sunt originale, ele fiind intocmite prin secolele X-XI, pentru a suplini lipsurile din manuscrisul original. Dar, bazandu-se pe identitatea miniaturilor de pe fiecare pagina, teoria acestuia a fost respinsa de catre Giuseppe Furlani si Carlo Cecchelli, prin anul 1959.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Biblia de la Bucuresti - 1688
Publicat in : Editoriale -
Biblia in cultul ortodox
Publicat in : Viata liturgica -
Biblia, insa depinde ce vrei sa crezi
Publicat in : Religie -
Restituiri Biblia Ilustrata - locuri alese insotite de ilustratii de arta si lamuriri stiintifice
Publicat in : Religie -
Biblia in versuri
Publicat in : Poezie Ortodoxa
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.