Catapeteasma, peretele despartitor dintre naos si sfantul altar, are trei usi: una la mijloc, in doua canate, si alte doua laterale (usile diaconesti), cu cate un canat. Cele din mijloc se numesc Sfintele Usi, pentru ca prin ele se scot Sfintele Daruri, dar si pentru ca sunt destinate numai clerului (diaconi, preoti, ierarhi). Sfintele Usi se mai numesc si Usile Imparatesti pentru ca prin ele intrau in vechime imparatii cand se impartaseau cu Trupul si Sangele Domnului. Denumirea de Usi Imparatesti vine si de la faptul ca prin aceste usi intra si Hristos, Imparatul Cerurilor, sub chipul Cinstitelor Daruri, la Vohodul cel mare (momentul cand in biserica se canta imnul Heruvic) din cadrul Sfintei Liturghii.
In spatele usilor imparatesti se afla o perdea de panza, numita dvera, care, in anumite momente din cursul slujbelor, se deschide si inchide prin tragere.
Sfintele Usi sunt inchise pana la Doxologia cea mare. Inchiderea lor pana la inceputul cantarii Doxologiei mari, simbolizeaza inchiderea raiului, din cauza neascultarii poruncii de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului. Pentru ca in cadrul Doxologiei mari se repeta cuvintele rostite de ingeri la nasterea Mantuitorului, Sfintele Usi se deschid, inchipuind deschiderea raiului prin venirea Fiului lui Dumnezeu in lume si ca om. Insusi Hristos marturiseste: "De acum veti vedea cerul deschis si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se peste Fiul Omului" (Ioan 1, 51). Sfanta Liturghie nu incepe decat dupa ce slujitorii au recitat de doua ori in taina, imnul de slava si de lauda prin care a fost preamarit de ingeri in noaptea nasterii Lui in Betleem: "Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire" (Luca 2, 14).
Sfintele Usi se inchid indata dupa ce s-a dat binecuvantarea pentru inceperea Liturghiei, ramanand deschisa numai perdeaua lor (dvera). Acest gest are menirea sa ne decopere ca numai prorocii si patriarhii Vechiului Testament, Sfanta Fecioara si dreptul Iosif, pastorii si magii, simbolizati prin perdea, L-au recunoscut pe Fiul lui Dumnezeu la nasterea Sa. Restul oamenilor, reprezentati prin usile imparatesti, n-au vazut in noul nascut pe Fiul lui Dumnezeu.
La al treilea antifon insa se deschid, in vederea iesirii cu Sfanta Evanghelie. Actul acestei deschideri inchipuie deschiderea intrarii pentru noi in Imparatia Cerurilor, prin venirea si activitatea mesianica a Fiului lui Dumnezeu pe pamant. Usile imparatesti sunt inchise dupa citirea Sfintei Evanghelii (in unele biserici - dupa predica rostita dupa Evanghelie).
Sfintele Usi sunt deschise in timpul Imnului heruvimic, moment in care preotul iese din sfantul altar si tamaiaza icoanele si pe credinciosi. Ele sunt inchise dupa intrarea cu Cinstitele Daruri. De ce sunt inchise? Pentru ca mintea omeneasca nu poate cuprinde Tainele lui Dumnezeu.
Usile imparatesti sunt redeschise in momentul in care in biserica se canta: "Mila pacii, jertfa laudei". Deschiderea usilor simbolizeaza dimineata in care L-au dus pe Hristos la Pontiu Pilat. Dupa ce preotul rosteste: "Sa multumim Domnului" catre icoana Mantuitorului, usile sunt inchise.
La cuvintele "Cu frica de Dumnezeu..." sunt deschise din nou, act ce simbolizeaza inlaturarea pietrei de pe mormantul Domnului, in timpul Invierii.
Dupa rostirea cuvintelor: "Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi" are loc ultima inchidere a Sfintelor Usi.
Adrian Cocosila
-
Iconostasul
Publicat in : Arhitectura Bisericeasca -
Pictura catapetesmei
Publicat in : Pictura -
Izvorul Tamaduirii in iconografie
Publicat in : Izvorul Tamaduirii -
Sfanta Masa din altarul bisericii
Publicat in : Viata liturgica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.