Fratiile voastre sa mearga la Manastirea Adam, sa vada calugarie adevarata la maicile de acolo“, ne-a spus Episcopul Casian al Dunarii de Jos. Tocmai bine, am zis, dat fiind ca in august, pe 15, este si hramul asezamantului: Adormirea Maicii Domnului. Iata-ne, asadar, luand drumul deluros, salbatic si spectaculos al Manastirii Adam. Din Barlad, cale de 27 km prin padurea Banciu, apoi prin satul Adam, ajungi direct pe varful dealului Aparatura, unde gasesti o priveliste care iti recompenseaza pe deplin efortul calatoriei.

Manastirea Adam - O Golgota pe Podisul Covurluiului

Am ajuns la Adam intre doua ploi, scurte, pline de ifose. Cerul parea ferecat, intinzand la maximum rabdarea bietelor maicute. "Apa este marea noastra problema“, ne-a marturisit maica stareta Anastasia, imediat dupa formulele de introducere. „Am incercat si la 50 de metri, dar tot nu am gasit, fiind pe aceasta culme. Cand am inceput lucrarile de subzidire, am ramas fara apa, deoarece betonul consuma mult. M-am dus prin vecini dupa apa, eram in stare sa stau si in genunchi pentru o jumatate de cisterna“, ne-a declarat maica stareta. Am privit-o mai atent: o vajnica bucovineanca, bataioasa si hotarata, venita din obstea tihnita de la Buciumeni, sa restaureze echilibrul rugaciunii calugaresti peste aceste tinuturi. Afland insa istoria manastirii, am constatat ca toata existenta acesteia a fost, de fapt, o permanenta rastignire, dar si o necontenita inviere, dupa toate rautatile care s-au abatut asupra-i.

Iar pentru ca veni vorba de istorie, iata ce se poate spune despre lavra din fostul "Codru al Ghenghei“: pe aceste locuri, in a doua jumatate a secolului 16, un cioban isi pastea turmele prin poienile numai de el stiute, fiind si proprietar al acestor pamanturi. Intr-o zi, in fata lui apare ca din senin un calugar „din tinuturi rasaritene“, care i-a aratat o icoana a Maicii Domnului „cu puteri mari, facatoare de minuni“. Evident, monahul ii cerea ocrotire pentru ca „pribegia“ Maicii Domnului sa ia sfarsit. Ciobanul nu sta mult pe ganduri si la 1559 ridica o bisericuta de lemn cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor“. In jurul acestui mic asezamant se constituie un schit de monahi, in care se va calugari si ciobanul nostru. Frumoase, romantice, eroice inceputuri.

Schitul cade repede in ruina, in urma luptelor dintre turci si romanii lui Ioan Voda cel Cumplit. Doar icoana Maicii Domnului, considerata initial pierduta si ea, va fi gasita, dupa ani si ani, intr-un stejar! Atunci: „...preotii inconjurati de multa lume, miscati de o asemenea minune, au ridicat icoana din gradina si au reasezat-o in biserica ce se reconstruise. Multi credinciosi au venit sa se inchine la sfanta icoana, aducand daruri in bani“ (Marele Dictionar Geografic al Romaniei, 1898). Oricum, primul document in care se precizeaza amplasamentul manastirii dateaza din 14 oct. 1653, unde se spune ca manastirea a fost construita pe mosia capitanului Adam de catre Petrisor din Taplaoani, Vasile Iuzbasa din Milesti si Sava Rogojan din Gradinari. De asemenea, se presupune ca Adam Movila era serdar si in urma casatoriei cu Teofana Dabija a avut 4 feciori, care ar fi luptat in oastea lui Vasile Lupu.

Multe danii au intarit proprietatile schitului, dar anul 1695 e unul de cotitura, caci va fi inchinat Manastirii Sinai. Acest lucru i-a daunat mult, deoarece aflam de la egumenul Iorest Movila (ruda cu boiernasii Adamesti), la 5 iulie 1759, ca „stapanind-o parintii sinaiti cativa ani, pe urma au lepadat-o“. Si adauga cu tristete vrednicul Iorest: "...socotind ca dupa sfarsitul vietii noastre sa nu mai intre aceasta manastire la maini straine, am inchinat manastirea la Sfanta Mitropolie a tarii, facandu-o metoh“. Era in vremea episcopului Ioanichie al Romanului.

Manastirea Adam - pradaciuni, razboaie, secularizari

In anul 1716 austriecii, luptand impotriva turcilor, patrund in Moldova. Capitanul Ferencz era la comanda trupelor. Cot la cot, lupta alaturi de el o ceata de moldoveni condusi de stolnicul Vasile Ceauru. Mihai Racovita, domnul legal, cere ajutor tatarilor. Acestia contraataca, stolnicul Ceauru ajunge la Manastirea Adam si o jefuieste. Dar, surpriza: aici o gaseste ascunsa chiar pe sora domnitorului Mihai Racovita, fapt care arata importanta strategica a manastirii.

Tot in secolul XVIII, la sfarsit, in timpul razboiului ruso-turco-austriac, manastirea se gasea in dreptul traseului armatelor ruse. Contele Aleksandr Suvorov, comandantul trupelor imperiale, da un ordin prin care proteja manastirea de orice amestec militar sau civil rusesc.Anul 1864 si contestata secularizare a lui Cuza vaduveste asezamantul de terenurile care i-au apartinut. S-a mai salvat ceva teren arabil, precum si via din jurul chiliilor. In 1937 primeste 250 ha, pe care comunistii s-au si grabit sa i le confiste, in 1948.

Manastirea Adam - viata monahala astazi

La 11 septembrie 2001, cand toata lumea era cu ochii atintiti pe atentatele din Statele Unite, a „debarcat“ la manastire maica Anastasia, impreuna cu o mica obste formata la Manastirea Buciumeni. Pana atunci, asezamantul fusese de calugari. Desantul de maici si-a intrat repede in atributiuni, incercand o restaurare rapida a locului. Sarcina extrem de dificila, date fiind conditiile vietuirii de aici: in varful unui deal, langa un sat neprietenos, in care oamenii au apucaturi nu tocmai „ortodoxe“. Saracia, nivelul scazut de instruire, mostenirea istorica, relativa izolare - toate adunate conduc in final la o vecinatate dificila. Dar bucovineanca nu se descurajeaza. Aduce cartofii necesari obstii tocmai de la parintii ei de acasa, din Suceava. A pus pe picioare un atelier de covoare si unul de icoane. Acestea sunt, practic, singurele surse de venit ale manastirii. Cu aceeasi energie, maica stareta a infiintat un mic grajd de animale, pe care cu greu il intretine. Marea problema ramane insa cea a apei. Dupa ea au forat cu infrigurare zeci de metri. Panza freatica este la o mai mare adancime.

Biserica manastirii (1813) se gaseste intr-o evidenta stare de precaritate. Lucrarile de subzidire se defasoara anevoios. Oricum, asezamantul a fost deseori avariat, cel mai mult la cutremurul din 1940. Inauntru, cu toata truda micii obsti de maici (14 la numar), starea de smerenie impusa este la ea acasa. Curatenia este exemplara, dar fisurile peretilor si subrezeala zidurilor nu se pot indrepta cu matura si farasul.

Oricum, calugaritele - Evele in duh ale acestui Adam moldovean din piatra - sunt intr-o extraordinara stare de jertfa. Dar si de bucurie - nefatarnica -, de ospitalitate, de comuniune. Aici, intr-adevar, cum spunea P.S. Casian, vezi calugaria la fata. O poti privi, o poti contempla, ti-o poti imagina. Insa pentru a o trai ca aici, la Adam, iti trebuie curaj si vocatie, "nebunie intru Hristos“ si eficienta manageriala. Adica trebuie sa fii om desavarsit, cu duhul, dar si cu trupul, pentru a nu deznadajdui, pentru a fi tare, pentru a da lupta cea buna pana la capat.

Razvan Bucuroiu
Lumea credintei, anul II, nr. 8(13)

Pentru cei care nu cunosc inca, Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Adam se confunda cu istoria manastirii. Traditia spune ca icoana a fost adusa prin aceste locuri, la mijlocul celui de-al XVI-lea veac, de catre un calugar din Rasarit. Acesta a incredintat-o unui cioban din partile Adamului, care pe la 1559 a ridicat "in condrii Ghenghii” un schit din lemn cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor".

Documentele istorice afirma insa ca manastirea a fost ctitorita de capitanul Adam, in timpul domnilor moldoveni Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, la mijlocul secolului al XVII-lea, iar biserica a fost sfintita la 14 octombrie 1652.

Desfiintata la 1960, Manastirea Adam a fost reinfiintata in 1991, ca manastire de calugari, pana in anul 2001, cand a redevenit manastire de maici. Dupa aceasta data, intreaga activitate a fost revigorata, realizandu-se consolidarea bisericii, alimentarea cu apa curenta si amenajarea anexelor gospodaresti.

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: