Parintele Arsenie a fost un ieromonah rus, supravietuitor al gulagului comunist, care a ramas in constiinta tuturor celor care l-au cunoscut drept un sfant al lagarelor cumuniste. Intemnitat in lagarele din Uniunea Sovietica, Parintele Arsenie a devenit treptat lumina celor aflati zacand in intunericul iadului concentrationar.
Parintele Arsenie - preot, prizonier, parinte duhovnicesc
Parintele Arsenie s-a nascut la Moscova in 1894. In 1911 a terminat scoala secundara si s-a inscris la Facultatea de Litere a Universitatii din Moscova. In 1916, a terminat studiile universitare, dar sufera numeroase tulburari cardiace timp de opt luni. In aceasta perioada a scris primele lucrari despre arta si arhitectura rusa veche. La inceputul lui 1917 ajunge la manastirea Optina unde va deveni ucenic al parintelui Anatolie. Aici a fost tuns in monahism, iar mai apoi a primit harul preotiei.
In 1919, parintele Arsenie s-a intors in Moscova cu binecuvantarea duhovnicului sau fiind numit preot intr-una din parohiile orasului. La sfarsitului lui 1921, a devenit paroh al comunitatii. In timpul celor 8 ani de activitate pastorala, a facut din parohia sa o comunitate importanta, in cadrul careia el a fost un pastor si un duhovnic deosebit de iubit.
In decembrie 1927, parintele Arsenie a fost arestat pentru prima data. A fost inchis pentru o perioada de doi ani in regiunea Arkhangelsk. Se va intoarce pentru o scurta perioada pentru a deservi o parohie din regiunea Moscovei.
Este din nou arestat in 1931, si exilat pentru cinci ani in regiunea Vologda. I s-a permis sa locuiasca in regiunile Vologda, Arhanghelsc si Vladimir, insa fara a avea permisiunea sa slujeasca. El oficia insa slujbele in casa sa, in secret.
Parintele Arsenie a fost arestat pentru a treia oara in 1939 si exilat in Siberia si in Muntii Urali, apoi in regiunea Arhanghelsk. In martie 1941, este trimis intr-un lagar cu un regim foarte sever, unde corespondenta si vizitele fiilor duhovnicesti erau interzise total.
In primavara anului 1958 parintele Arsenie a fost eliberat definitiv. S-a stabilit in orasul Rostov-Velichi. Aici parintele a primit in fiecare zi fii duhovnicesti veniti din intrega Rusie, nu numai primii membri ai comunitatii sale, ci si vechi colegi de detentie si numerosi nou veniti.
Iata o marturie a fiilor sai duhovnicesti ce descrie acesta perioada din viata parintelui: "Deodata, pe neasteptate, am aflat ca parintele Arsenie traieste si ca e liber! Ce bucurie uriasa au fost pentru noi primele intalniri cu el, discutiile, marturisirile! Casuta in care vietuia parintele ne atragea ca un magnet. Toti ne strangeam acolo, sau aproape toti, caci pe unii ii rapise frica sau nepasarea. Lipsa acestora de recunostinta, invartosarea inimii, uitarea lor ne umpleau de amaraciune. Iar parintele Arsenie suferea pentru noi toti. Intoarcerea parintelui Arsene ne-a trezit la viata, ne-a scuturat praful de pe inimi, ne-a apropiat din nou de Biserica.”
Eliberat, parintele Arsenie devine indrumator spiritual al celor care cauta sa isi mentina viata duhovniceasca, dincolo de prigoanele comuniste dar si de ispitele traiului modern. Parintele Arsenie le spunea adeseori acestora: "In lumea aceasta trebuie sa umblati dupa poruncile Domnului. Sa fiti milostivi, sa fiti in purtarea si lucrarile voastre ca niste monahi, chiar vietuind pe marea furtunoasa a vietii. Asa nu veti fi lipsiti de mila lui Dumnezeu”. Rugaciunea catre Maica Domnului este de mare trebuinta pentru credincios, e o rugaciune tare. Cercetati-va faptele voastre in fiecare zi, dati seama de ele inaintea lui Dumnezeu si a voastra insiva. Priviti numai ce viata se duce astazi: televizor, ziare, reviste, teatru si cinema! Toate acestea uniformizeaza gandirea, omul nu mai poate fi singur cu gandurile sale; nu mai poate simti ca Dumnezeu e de fata.
Mersul de astazi al vietii, cu iuteala-i naucitoare, ii constrange pe oameni sa joace cum li se canta. Omul nu-i niciodata singur cu sine. Chiar de se afla intr-un sanatoriu, sau sta acasa sa se odihneasca, tot e un anume ritm care i se impune, tot e un program pe care trebuie sa-l urmeze. Totul ti se prescrie dinainte. Esti hranit, informat, invatat ce-ti lipseste. Multimi uriase sunt stranse laolalta si totusi fiecare e despartit de ceilalti prin lupta zilnica pentru viata. Chiar si credinciosii sunt atinsi: ajung si ei sa fie nepasatori, ajung si ei, pe nesimtite, mai aproape de “norma”. Gandirea prestabilita il impiedica pe om sa ajunga la credinta, iar pe credincios il impiedica sa-si pastreze credinta. Biserica lui Hristos va fi pururea vie, chiar si in imprejurari ca acestea. Pastrati-va credinta, straduiti-va sa ganditi singuri, rugati-va mai mult, cititi Scripturile, iar Dumnezeu va va pastra si El pe voi. N-o sa va lase lipsiti de cugetare, precum multimea cea fara de chip, nedeslusita, rece, a lumii”.
Parintele Arsenie a murit in 1975 fiind inmormantat in cimitirul din Rostov. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse are in vedere canonizarea sa.
Parintele Arsenie este cunoscut pentru multe minuni si pentru stravederea sa, devenind una din pildele de sfintenie cele mai luminoase pe cerul martirilor rusi ai razboiului dus impotriva sfintilor de fiara comunista. In limba romana au aparut doua lucrari despre viata sa: "Parintele Arseni. Marturii stranse de robul lui Dumnezeu Alexandru despre parintele sau duhovnicesc”, (Editura Ileana, 2001 ) si "Parintele Arsenie, Acuzatul ZEK-18376. Un sfant in lagarele comuniste” (Editura Bunavestire, 2009).
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Alexandru Soljenitin - omul care a invins comunismul
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.