Spre pururea aducere aminte: Un an de la savarsirea din aceasta viata a Preacuvioaului Parinte Arhimandrit Teofil Badoi de la Manastirea Slanic – Arges.

In iuresul timpului si in vartejul zilei apucam sa ne mai gandim, din cand in cand, la viata omului si, mai ales, la moartea acestuia, indeosebi atunci cand, primind un telefon, aflam ca a mai trecut cineva apropiat si drag noua dincolo, defapt unde?.

In adevarata viata!. Asa s-a intamplat si in urma cu un an, la 17 iulie anul 2010, la aflarea vestii trecerii la cele vesnice a Parintelui Arhimandrit Teofil Badoi – staretul manastirii Slanic, judetul Arges, la venerabila varsta de 84 de ani – cel care a fost atatia ani slujitorul altarului strabun si al sfintelor slujbe, al cartilor teologice, pastoral-spirituale si duhovnicesti!.

Parintele Arhimandrit Teofil Badoi s-a nascut la 11 septembrie anul 1925. A intrat in monahism, ca frate de manastire, la 20 februarie 1944 si a fost tuns in monahism la 30 martie 1947. Tot in acelasi an, la 14 iulie, a fost hirotonit ierodiacon. In anul 1968 a fost hirotonit ieromonah, dupa ce a trecut prin scoala suferintei, a excluderii din manastire, timp de sapte ani de zile, datorita diabolicului decret nr. 410/1959. Pana la sfarsitul vietii sale pamantesti a vietuit la manastirea Slanic – Arges, unde, pe parcursul timpului, a crescut si format o aleasa si frumoasa obste monahala, din care se remarca in mod deosebit Mitropolitul Teofan al Moldovei si Bucovinei, Episcopii Galaction al Teleormanului si Varsanufie Prahoveanul de la Arhiepiscopia Bucurestilor, sau Parintele Arhimandrit Nicodim Dimulescu de la manastirea Crasna – Prahova.

Apreciat fiind in mod deosebit, intre multi altii, de catre vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, Parintele Teofil a fost toata viata drept ca bradul (si la propriu si la figurat), cu o voce si o purtare demna si convingatoare, intrasingent dar totusi cald si cat se poate de uman in toate deciziile pe care le lua, mai cu seama in problemele bisericesti, spirituale si duhovnicesti. Era cu o vitalitate remarcabila pentru varsta pe care oricum nu si-o trada, cu un simt al umorului masurat – asa l-au cunoscut si asa il vor purta permanent in inima pe Parintele Teofil toti cei care au trecut pragul manastirii Slanic – numita si “Taborul Argesului”. Fie din paginile revistelor “Lumea Credintei”, “Lumea Monahilor”, “Lumina” ori a altor reviste bisericesti, fie din emisiunile de la Trinitas TV sau din altele, fie direct din inaltimea amvonului, prezenta cuvantatoare a venerabilului parinte era cuceritoare si mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovniceasca, prin traire dar mai ales printr-o neclintita vointa in Mantuitorul Iisus Hristos, caci a voi si a face in Domnul Iisus Hristos au fost doua daruri, indelung lucrate si cultivate de catre Parintele Teofil.

Intr-o alta ordine de idei, Parintele Arhimandrit Teofil Badoi a primt cu multa dragoste pe foarte multi tineri la sfat, incurajandu-i si ajutandu-i pe multi dintre studentii teologi sa se pregateasca pentru apararea si promovarea credintei ortodoxe in anii grei ai dictaturii comuniste. A fost in acelasi timp un bun pastrator al Traditiei si un pastor receptiv la noile probleme aparute in societate. Era elegant si ordonat, ospitalier si erudit. Un preot distins al cultului ortodox si un om al culturii intelepte, un slujitor al Bisericii si al poporului roman.

In dimineata inmormantarii si, mai cu seama, la sfanta slujba savarsita in incinta vestitului lacas monastic al Slanicului de Arges, din ziua de 19 iulie anul 2010, a participat foarte multa lume care l-a cunoscut si la pretuit in mod deosebit pe parintele lor duhovnicesc Teofil Arhimandritul!. Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunostinta si (de) nadejde, ca parintele s-a mutat de la moarte la viata, acolo unde nu mai este nici suferinta, nici intristare nici suspin ci viata fara de sfarsit!.

Dupa ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preotilor (a monahilor si ieromonahilor) – savarsita de catre Mitropolitul Teofan Savu a Moldovei si Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic Argatu al Argesului si Muscelului, Galaction Stanga al Alexandriei si Teleormanului si Varsanufie Prahoveanul de la Bucuresti – slujba care contine si cuprinde o atat de bogata si de profunda teologie au tinut sa omagieze personalitatea celui plecat mai multi slujitori al altarului, care au evocat personalitatea parintelui ca fiind unul ce a dat dovada de multa intelepciune, rabdare si pricepere in diferitele momente ale vietii care i-a fost presarata cu multe ispite, piedici si suferinte, marturisind ca toate intalnirile pe care le-au avut cu parintele au constituit momente de mare inaltare duhovniceasca si mangaiere sufleteasca, datorita sfaturilor bune, foarte competente si pertinente, pe care le-a dat!. Cu acest prilej a transmis mesaj de condoleante (si) P.F.P. Patriarh Daniel al Romaniei – pe care il redam, in cele ce urmeaza: „Cu multa durere in suflet am primit vestea trecerii la cele vesnice a parintelui arhimandrit Teofil Badoiu, fost staret al manastirii Slanic de Arges intre anii 1978-2010 si cunoscut duhovnic al credinciosilor din satele aflate in vecinatatea acestei manastiri.

Evlavia si vrednicia arhimandritului Teofil Badoiu au facut ca in timpul staretiei sale manastirea Slanic sa devina un adevarat “Tabor al Argesului” si sa fie invesmantata in chip luminos atat prin lucrari de zidire duhovniceasca a ucenicilor sai deveniti monahi ravnitori, cat si prin construirea unei biserici de piatra care se impodobeste acum cu o frumoasa pictura, si a doua paraclise cu hramurile Schimbarea la Fata a Domnului si Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. Intrat in manastire in anul 1944, calugarit trei ani mai tarziu, hirotonit ierodiacon in anul 1947 si ieromonah in anul 1968, arhimandritul Teofil Badoiu a continuat lucrarea spirituala a unui staret vestit, cu vietuire filocalica, protosinghelul Vitimion Nitoiu, caruia i-a fost pana la varsta de 50 de ani ucenic apropiat. Impreuna au infruntat incercarile anilor de dictatura comunista, cu tot felul de ingradiri si presiuni, fiind obligat chiar sa paraseasca pentru un timp manastirea, in urma Decretului abuziv nr. 410 din anul 1959, locuind cinci ani in comuna Corbi din jud. Arges, si doi ani ca simplu paznic la manastirea Dintr-un lemn din jud. Valcea. Implinirile sale misionar-pastorale si administrativ-gospodaresti de la manastirea Slanic i-au luminat sufletul si chipul, pregatindu-l pentru ziua intalnirii sale cu Mantuitorul Hristos, Pastorul cel Bun, Caruia i-a inchinat intreaga viata. Arhimandritul Teofil Badoiu lasa in urma o obste de 25 de monahi, multi ucenici in diferite manastiri din Romania si chiar la Sfantul Munte Athos, dar si numerosi ucenici pe care i-a indrumat catre Hristos sau i-a ajutat cu fapta cea buna ca un parinte iubitor.

Trecerea sa la cele vesnice, intamplata cu putin timp inainte de sarbatoarea Sfantului Ilie Tesviteanul si de praznicul Schimbarii la Fata – hramul manastirii Slanic, are o semnificatie aparte si nadajduim ca Dumnezeu l-a primit intru lumina slavei Sale pe care arhimandritul Teofil Badoiu a cautat-o in pilduitoarea sa slujire. Rugam pe Hristos Domnul Cel Inviat din morti sa aseze sufletul parintelui arhimandrit Teofil Badoiu in lumina Preasfintei Treimi, impreuna cu sfintii sai slujitori”. Cu alte cuvinte, asadar, din acest mesaj a reiesit demnitatea pe care a avut-o parintele indiferent de vitregiile si de situatiile cu care s-a confruntat fiindu-le, in acest sens preotilor, calugarilor si dascalilor mai tineri un adevarat exemplu de caracter si onestitate si, nu in ultimul rand, de probitate morala!.

Cuvintele noastre insa, sunt putine si neputincoase pentru a putea spune cat bine a facut Parintele Teofil Badoi, datorita tinutei sale morale si preotesti, a echilibrului si intelepciunii sale, a preocuparilor sale teologice si carturaresti, a dragostei sale fata de Dumnezeu si (de) oamneni, a atasamentului sau fata de tara aceasta si de Biserica stramoseasca!.

Se cuvine asadar, (si) acum la implinirea unui an de la nasterea in viata cea cereasca si vesnica a Preacuviosului Parinte Arhimandrit Teofil Badoi de la manastirea argeseana Slanic, sa-i aducem prinos de cinstire si de recunostinta rugandu-ne lui Dumnezeu sa-l rasplateasca cu harul si cu dragostea sa cea nemarginita acolo, in locasurile cele ceresti, in lumina cea neinserata a Slavei Sale!

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
Vesnica sa-i fie pomenirea! Amin!

Cu aleasa pretuire si multa recunostinta,
Drd. Stelian Gombos – Consilier
la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei.

.