Serban Mironescu

Serban Mironescu

Miscarea duhovniceasca "Rugul Aprins", alcatuita din elite, nu neglija formarea tinerilor cu reale perspective spirituale. De aceea, printre cei condamnati la ani grei de inchisoare, pentru ca au apartinut acestei miscari, au fost si studentii. Unul dintre ei este Serban Mironescu, fiul profesorului Alexandru Mironescu.

Cu prilejul centenarului Alexandru Mironescu (1903-2003) s-a scos in evidenta o spusa a acestuia, care subliniaza grija pentru formarea tinerilor, care afirma importanta inradacinarii acestora in traditia spirituala sanatoasa: "Generatiile dinaintea noastra parca au stiut sa duca mai bine barca si mai tarziu, au stiut sa avizeze solutiile, omeneste vorbind, cele mai realiste, mai onorabile. Noi ne-am descumpanit, pierzand pana si simtul conservarii. Nu putem izbuti imitand, maimutarind. Occidentul, chiar daca investim operatia cu atribute superioare. Pe linia aceasta nu vom face decat lucruri de mana a doua. Radacinile si izvorul unei expresii autentice, originale, puternice, majore, universale se afla numai in configuratia noastra crestina, in-fructificarea acestei dimensiuni a Omului din noi. Nu exista cultura decat inlauntrul unei viziuni religioase a lumii."

Asa gandeau, nu numai Alexandru Mironescu ci, toti participantii la miscarea "Rugului Aprins". In virtutea acestui crez doreau sa-i formeze pe cei tineri. Si cel mai apropiat a fost fiul sau Serban. Dupa anul 1948, cand miscarea intra in legalitate, cele mai multe intalniri aveau loc acasa la familia Mironescu. Serban era nelipsit de la intalniri.

Cand a venit prigoana Mastica din anul 1958, prin mandatul de arestare nr.22 din 17 iunie, locotenentul major Mihailescu Gheorghe, anchetator penal de securitate, ordona tuturor fortelor publice ca "confruntandu-se legii sa aresteze si sa conduca la arestul M.A.I. Bucuresti pe numitul Mironescu Serban".

Serban se nascuse la 4 octombrie 1935 in Domnesti, era fiul lui Alexandru Mironescu si al Mariei, domiciliat in Bucuresti, pe strada Vasile Lascar, nr. 23-25, student la Facultatea de Filologie, in anul V, comisese "greseala" de "uneltire contra ordinii sociale".

Dupa arestare, anchetele s-au tinut lant. Erau lungi si chinuitoare. De exemplu, pe 14 iunie 1958, a durat de la orele 08.30-13.50. Prima intrebare ce i s-a pus a fost aceea: "Cu ocazia arestarii dumneatale, se afla in locuinta dumneatale un calugar-preot. Cine este acesta?" Era parintele Sandu Tudor sau, dupa numele de calugarie, Daniil, staretul de la Schitul Rarau.

Va trebuia sa recunoasca ca intre familia sa si Sandu Tudor "existau relatii de prietenie foarte stranse. Pana a se calugari se vedeau cu parintii aproape in fiecare zi. Dupa calugarie si plecarea sa din Bucuresti, s-au vazut mai rar, fiind o perioada cand nu s-au vazut cu anii. In ultima vreme Sandu Tudor ne-a vizitat mai mult, iar eu la invitatia sa, am mers incepand cu anul 1955 in fiecare an vara in timpul vacantei la el, la Schitul Rarau."

Aflam de la Serban Mironescu ca din grupul clandestin al "Rugului Aprins" faceau parte: "Preotul Benedict Ghius, profesor la Seminarul Teologic din Bucuresti; preotul Anania Bartolomeu, bibliotecar al palatului patriarhal din Bucuresti; preotul Staniloae Dumitru, profesor la Institutul Teologic Bucuresti; preotul Sofian Boghiu, staret la Manastirea Plumbuita din Bucuresti; preotul Felix Dubneac de la Manastirea Plumbuita; episcopul Tit Simedrea, fost mitropolit al Bucovinei, in prezent presedintele comisiei de pictura al Patriarhiei; profesorul Alexandru Mironescu, tatal sau; Paul Sterian, functionar la Uniunea Compozitorilor; doctor Dabija Gheorghe, medic la Spitalul Gh.Maiorescu; arhitectul Constantin Joja, de la Institutul de Proiectari Bucuresti; doctorul Constantineanu Mihai, medic la Spitalul Colentina; Raul Radescu, avocat; Vasai Gheorghe, student anul V la Arhitectura; Nicolae Radulescu, student anul V la Arhitectura; Dan Iliescu, machior la Opera de Stat; studentul Negoita, anul V la Electrotehnica, fiul preotului Negoita de la biserica Olari; Emil Mihailescu, student in anul V la Arhitectura; si el, Serban Mironescu." Tot nume mari si sonore.

La intalnirile tainice ce se desfasurau in casa lui Alexandru Mironescu si la Manastirea Plumbuita se discutau lucruri duhovnicesti, dar nu numai. "Materialele ce ni se citeau, spune Serban Mironescu, desi aveau aspectul formal al unor materiale mistico-religioase, ele aveau prin continutul lor un caracter dusmanos regimului democrat-popular, iar discutiile ce se purta aveau acea nota de ostilitate fata de regimul actual din R.P.R." Si, nu e normal sa fi fost asa, cand regimul era ateu si milita pentru educarea in acest spirit a tinerilor?

Indemnul ce li se dadea participantilor tineri era ca sa-i catehizeze si pe altii. Citim in dosar ca "educatia mistica, filozofica, idealista, pe care noi o primeam in adunarile grupului trebuia sa o propagam. Asa cum in cadrul grupului, se combateau principiile materialiste, tot astfel trebuia sa facem cu cei din jurul nostru." Ce frumos!

Interogatoriile lungi si grele s-au terminat pe 2 iulie 1958, cand ordonanta de punere sub invinuire, stabilea ca "Mironescu Serban, impreuna cu alte elemente legionare, incepand din anul 1955 a desfasurat activitate dusmanoasa regimului din R.P.R. in cadrul unei grupari contrarevolutionare care avea drept scop schimbarea oranduirii democrat-populare din R.P.R." Trebuie sa precizam ca nici gruparea nu era contrarevolutionara "si nici Serban Mironescu" legionar.

Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare va hotara, pe 8 noiembrie 1958, ca Mironescu Serban sa fie condamnat "la 8 (opt) ani munca silnica si 6 (sase) ani degradare civica", dispunandu-se in acelasi timp "confiscarea totala a averii personale". A fost eliberat din temnita odata cu toti condamnatii politici, in anul 1964, iar apoi s-a stabilit in Elvetia.

De pe site-ul parohiei din Geneva aflam ca domnul Serban Mironescu este membru al Consiliului Parohial, colaborator al parintelui Adrian Diaconu si redactor al Revistei Credinta. Pentru tinerii de astazi, care se confrunta cu greutatile de alt gen, acesti tineri entuziasti care au suferit pentru un crez, pot fi un stralucit exemplu.

Inalt Preasfintitul Andrei Andreicut

Pe aceeaşi temă

04 Iulie 2012

Vizualizari: 3363

Voteaza:

Serban Mironescu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Sfintele Pasti in cultul ortodox
Sfintele Pasti in cultul ortodox Evanghelia este izvor de bucurie şi de nădejde. Trăirea creştină trebuie să fie o trăire de bucurie. Temeiurile bucuriei noastre le avem în credinţa noastră, în rânduielile Bisericii noastre, în sărbătorile noastre, în slujbele Bisericii noastre. Mereu 10.00 Lei
Spiritualitatea Rasaritului crestin. III. Monahismul
Spiritualitatea Rasaritului crestin. III. Monahismul Monahii au jucat un rol hotărâtor în formarea concepției despre viața duhovnicească în Răsăritul creștin. Încă de la originile sale, viața monahală a fost imaginea vieții creștine autentice. Dornici să păzească toate poruncile lui Hristos, monahii sunt 38.00 Lei
Ghid de calatorie de la Pasti la Rusalli
Ghid de calatorie de la Pasti la Rusalli Această carte este un ghid de însoțire pentru drumul dintre Înviere și Rusalii. O hrană duhovnicească pentru zilele-reper ale acestei perioade: Săptămâna Luminată, duminicile pascale, Înjumătățirea praznicului, Înălțarea Domnului, Sâmbăta morților. 22.00 Lei
Uimiri, rostiri, pecetluiri (editia a doua)
Uimiri, rostiri, pecetluiri (editia a doua) Reacționând cu rău la rău, nu reușim decât să înmulțim răul pe pământ. Putem ieși din acest cerc vicios doar dacă cerem de la Dumnezeu puterea și știința Lui de a accepta durerea pe care ne-o produce răul, fără a răni și noi, dar și fără a tolera răul. 21.00 Lei
Ma calci pe nervi! Despre manie si cum sa o biruim
Ma calci pe nervi! Despre manie si cum sa o biruim „Dacă încă vezi inima ta aprinzându‑se de mânie, răstignește‑o și adu‑ți aminte de Patimile lui Hristos, și ca praful vei risipi de la tine orice mânie.” (Sfântul Ioan Gură de Aur) „Iată cât de bun și cât de frumos este ca frații să locuiască împreună” 10.00 Lei
Amintiri despre Sfintii Nichifor cel Lepros si Evmenie Saridakis
Amintiri despre Sfintii Nichifor cel Lepros si Evmenie Saridakis De multe ori noi, creștinii de astăzi, căutăm sfințenia acolo unde ne convine. O sfințenie ușoară, o sfințenie „de canapea”, adică una care să fie ferită de durere, de jertfă și de tăierea voii proprii. Însă, de-a lungul istoriei, Biserica ne-a pus 35.00 Lei
Sfanta Cuvioasa Mavra de pe Ceahlau
Sfanta Cuvioasa Mavra de pe Ceahlau Recent canonizată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău este una dintre noile lumini ale sfințeniei românești. Nevoitoare pe Muntele Ceahlău, ea a dus o viață de rugăciune, smerenie și dăruire pentru 11.00 Lei
Atentia in viata duhovniceasca: importanta, piedici si remedii
Atentia in viata duhovniceasca: importanta, piedici si remedii Pe parcursul întregii lucrări am urmărit să răspund la unele întrebări ce vizează importanța, piedicile și remediile atenției în viața duhovnicească. Printre elemente de noutate ale acestei teze se află și prezentarea unor aspecte ce țin de 78.00 Lei
Cum traim bucuria Duhului inca din aceasta viata
Cum traim bucuria Duhului inca din aceasta viata De ce sfinții luptă până în ultima clipă? De ce, până în ultima clipă, se roagă și spun că sunt cei mai păcătoși? Pentru că, din firea umană, până la înviere, până la moartea și învierea cu trupul, nu dispar aceste date ale păcatului. Nu dispare această 21.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact