Mielul de Sfintele Pasti

Mielul de Sfintele Pasti Mareste imaginea.

De Sfintele Pasti exista obiceiul sa se sacrifice miei. Pastile este o sarbatoare pe care o intalnim atat la evrei, cat si la crestini. Pentru evrei Pastile semnifica trecerea din robia egipteana la libertate, in vreme ce pentru crestini, Pastile inseamna trecerea de la moarte la viata.

Mielul de Pasti la evrei

Sarbatoarea Sfintelor Pasti a fost instituita de Dumnezeu prin Moise, inainte ca poporul evreu sa treaca prin Marea Rosie.

Pentru ca egiptenii au refuzat sa-i elibereze pe iudei din robie, Dumnezeu a trimis asupra lor zece plagi, cea mai aspra fiind moartea celor intai nascuti. Pentru a-i feri pe iudei de aceasta pedeapsa, le-a poruncit sa sacrifice un miel si sa unga cu sangele acestuia pragurile usilor si ferestrelor. Astfel, in ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica a sacrificat un miel, pe care l-a mancat cu azima (paine nedospita, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca) si ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei indurate ca robi, iar ierburile amare semnifica viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.

In cartea Exodului ne este relatat modul in care Dumnezeu i-a cerut lui Moise sa celebreze Pastile: "Mielul sa va fie de un an, parte barbateasca si fara meteahna, si sa luati sau un miel sau un ied, sa-l tineti pana in ziua a paisprezecea a lunii acesteia si atunci toata adunarea obstii fiilor lui Israel sa-l injunghie catre seara. Sa ia din sangele lui si sa unga amandoi usorii si pragul cel de sus al usii casei unde au sa-l manance. Si sa manance in noaptea aceea carnea lui fripta la foc; dar s-o manance cu azima si cu ierburi amare. Dar sa nu-l mancati nefript deajuns sau fiert in apa, ci sa mancati totul fript bine pe foc, si capul cu picioarele si maruntaiele.

Sa nu lasati din el pe a doua zi si oasele lui sa nu le zdrobiti. Ceea ce va ramane pe a doua zi sa ardeti in foc. Sa-l mancati insa asa: sa aveti coapsele incinse, incaltamintea in picioare si toiegele in mainile voastre; si sa-l mancati cu graba, caci sunt Pastile Domnului, in noaptea aceea voi trece peste pamantul Egiptului, si voi lovi pe tot intai-nascutul in pamantul Egiptului" (Exod 12, 1-11).

Sunt persoane care sustin ca modul celebrarii este o reminiscenta a pastorilor nomazi din Orient, care se mutau dintr-un loc in altul din cauza secetei. Ei sacrificau un miel inainte de plecare, cu credinta ca vor fi feriti de duhurile rele in timpul calatoriei. Cu sangele mielului ungeau stalpii si betele de la corturi.

In timpul regelui Iosia, pe la jumatatea secolului al VII lea i. Hr., Pastile a devenit o sarbatoare care se oficia doar la templul din Ierusalim. Mielul nu mai era sacrificat de capul familiei, ci de un preot, iar cu sangele mielului nu mai erau unse usile caselor, ci era stropit altarul.

In cartea Misna, in partea care poarta denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii Pastile, in ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau sacrificati in curtea exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in mana, pe celalalt rand, aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele mieilor sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu sangele adunat (sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate).

Dupa ce templul din Ierusalim a fost daramat de romani, in anul 70 d.Hr., s-a adoptat celebrarea Pastelui in familie, asa cum se intampla si in prezent.

Pastile la evrei se celebreaza timp de opt zile, in perioada 15-22 Nisan.

Mielul de Pasti la crestini

Pentru crestini, Sfintele Pasti este tot o trecere, insa una de la moarte la viata. Prin Pasti, noi nu comemoram eliberarea evreilor din Egipt, ci praznuim moartea si Invierea lui Hristos. Profetul Isaia, vorbind despre patima Domnului spune: "ca un miel spre junghiere s-a adus...“ (Is. 53, 7). Deci, pentru crestini, Hristos devine Mielul care Se jertfeste pentru mantuirea neamului omenesc. In Denia Prohodului se spune: "Coasta Ti-au impuns, mainile Ti-au pironit, Stapane si cu rana Ta din coasta ai vindecat neinfranarea mainilor stramosilor".

Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica. Sfantul Apostol Pavel ne indeamna sa serbam Pastile intr-o noua perspectiva: "Iata Hristos, Pastile nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului" (I Cor. 5, 7-8).

Asadar, crestinii nu sunt datori sa taie miei de Pasti, ci sa depuna tot efortul pentru a se impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos in cadrul Sfintei Liturghii.

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

30 Martie 2012

Vizualizari: 63071

Voteaza:

Mielul de Sfintele Pasti 4.90 / 5 din 10 voturi. 10 review utilizatori.

Comentarii (10)

  • barbu VLADPostat la 2012-04-10 23:40

    stimată domnişoară Andreea NEACŞU sunt curios (nu pricinos) : 1. pe ce vă bazaţi când afirmaţi că obiceiul sacrificiului mieilor de primavară este exclusiv rodul contaminării dela un obicei al celor ce făceau parte din lelegiunile romane cantonate doar în zona actualei Oltenii? -Poporul nostru avea deja un lung şi serios istoric al oieritului şi nu numai al lui. -Dacia a fost ocupată doar ridicol de partial.Iar indigenii de atunci ( adica Dacii, Tracii sau Geţii) aveau păreri şi obiceiuri consistente; ceea ce a şi făcut posibil ca sfântul Andrei să fie întâmpinat cu bucurie, ca pe un frate drag aşteptat indelung după o grea traumă. 2. aceeaşi întrebare referitor la Căluşari. (care n-a fost şi din fericire, încă NU este un dans). cu stimă, ţin să precizez că sunt doar curios, nu pricinos sau cu poftă de polemică. arhitect barbu VLAD

  • Postat la 2012-04-05 01:46

    Nu cred ca a sacrifica mielul de Pasti are importanta. Nu toata lumea Isi permite acest lux In zilele noastre; caci mielul, da mielul, a devenit un lux pentru multi dintre noi. Important este ,,sa ne reanoim simtirile, sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi" (am citat din Catavasiile Invierii).

  • Petru BerindePostat la 2011-04-14 10:36

    Dragii mei par-ca nu suntem contemporani cu ceea ce traim!! Poetii nostri, Scriitori nostri in toate scrierile lor, ne-au invatat sa citim alegoria. Poeziile, Basmele, Povestile, Superstitiile, Miturile, Arta plastica, Imnografia, a fost scoala pentru cei fara de carte. Pe care egoismul confesional o condamna ca si Traditie, desi este adevarata scoala transmisa din neam in neam (TRADITIA). Astazi ajunsi in spatiu cititori in carti, in stele, cunoastem cu adevarat taria Lui Dumnezeu, dar nu cunoastem ultimele 7 articole de la Psalmul 50...

  • andreea neacsuPostat la 2011-04-13 15:49

    Pentru cine se intreaba cum de mancam miei de Paste, sa ia o carte de istorie mai buna, si sa vada acolo ca, dupa cucerirea Daciei de catre romani, au fost adusi pe teritoriul Daciei diversi colonisti, majoritatea fiind romani, dar in regiunea Olteniei de azi, au fost adusi colonisti evrei, in numar destul de mare. Ei s-au crestinat, dar au pastrat aceasta traditie culinara, a sacrificarii mielului de Pasti. Tot in unele zone din Oltenia mai exista traditia ca la preot, daca ai vreo problema, sa te duci cu un miel. Asta vine tot de la obiceiul vechi evreiesc de a aduce jertfa pentru pacat, dar probabil ca si-a pierdut semnificatia, ramanand doar ca un fel de mod de a rasplati preotul pentru ajutorul adus (sfat, rugaciune, etc). Acum, a manca miel de Pasti nu mai este decat o traditie culinara, pe care nu trebuie sa ne straduim sa o stergem cu buretele, grabindu-ne sa facem tabula rasa din istoria poporului roman. Si dansul calusarilor este tot de origine evreiasca, adica de la evreii colonizati pe teritoriul Olteniei de azi. Evident ca nu ne obliga nimeni sa mancam miel de Paste, dar am tinut sa va spun de unde a venit acest obicei. Evreii (cei de acum 2000 de ani)fiind foarte credinciosi si pastratori de traditie, au tinut si obiceiurile lor, si acum o tara intreaga mananca miel de Paste.

  • Renate Claudia FilipPostat la 2011-04-13 13:59

    am o nedumerire referitor la porunca SA NU UCIZI animalele sunt ucise ptr a le putea manca as dori un raspuns multumesc

  • elena catalina chujoPostat la 2011-04-13 10:28

    daca ar veni chiar Iisus in carne si oase romanii nu ar renunta la tradita de Paste si Craciun din pacate e mult mai importanta traditia decat Sfanta Scriptura ( nu pentru toti )

  • Thoma DrizaPostat la 2011-04-13 08:41

    Pater noster qui es in coelis.adveniat regnum tuum!Doamne ajuta!

  • caareimortanta Nucred Postat la 2010-03-27 10:01

    A jertfi mielul inseamna ca inca asteptam venirea Mielului lui Dumnezeu. Asta insemna faptul ca ei jertfeau mielul de paste. Dar odata ce Mielul simbolizat de jertfa propriu-zisa a venit si s-a jertfit nu mai trebuie jertfa de miel. Asta ar insemna ca Isus nu a venit si nu s-a jertfit si noi inca asteptam venirea Sa in calitate de "Miel".

  • costel popescu Postat la 2010-03-26 15:36

    Pentru crestini, taierea mielului de Pasti nu are nicio semnificatie religioasa.

  • SIMONA MARINPostat la 2010-03-26 15:25

    Sa inteleg ca nu mai trebuie sa taiem miel (jertfim)?!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE