Mormantul regelui Irod cel Mare este unul dintre locurile de mare insemnatate istorica, culturala si biblica din Tara Sfanta. Aflat la mica distanta de Ierusalim, langa fortareata Herodion, acesta a fost descoperit in anul 2007, de catre un mare profesor arheolog din Ierusalim.

Irod cel Mare, numit de istorie si Irod I, s-a nascut in anul 74 i.Hr, in Idumeea, undeva la sud de Iudeea. Intre anii 43-40 i.Hr, el a ocupat functia de guvernator al Galileei, iar mai apoi, intre anii 37 i.Hr - 4 d.Hr, a fost numit rege al Iudeei, teritoriu supus Imperiului Roman. Se stie ca el este cel care a refacut Templul din Ierusalim.

Viata lui imorala este mentionata de mai multe surse. Astfel, din scrierile istoricului romano-iudeu Iosif Flaviu, aflam ca Irod cel Mare a avut zece sotii si mai multi copii; si-a omorat trei copiii, etc. Din cartile Noului Testament, aflam ca tot el este cel care a ordonat uciderea tuturor pruncilor evrei cu varsta pana in doi ani, din Betleem si imprejurimi: "Cand Irod a vazut ca a fost amagit de magi, s-a maniat foarte si, trimitand a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem si in toate hotarele lui, de doi ani si mai jos, dupa timpul pe care il aflase de la magi" (Matei 2, 16).

Istoricul Iosif Flaviu descrie, cu lux de amanunte, moartea si inmormantarea regelui edomit. Dupa moartea lui Irod cel Mare, imparatul Augustus (19 i.Hr – 14 d.Hr) a impartit regatul Iudeea intre trei dintre fiii lui Irod cel Mare: Irod Agripa, Irod Filip si Arhelau. Irod cel Mare a fost inmormantat in Herodion, undeva pe la jumatatea dealului, intr-un mormant special, urmandu-se o procesiune impresionanta, dupa cum marturiseste istoricul Iosif Flaviu.

Moartea lui Irod cel Mare

Irod cel Mare a murit in anul 4 d.Hr, la varsta de 69 de ani. Cand starea de sanatate a regelui Irod a inceput sa se inrautateasca, el s-a mutat in capitala lui de iarna, aflata in Ierihon. De aici, el era carat cu targa pana la apele termale de pe tarmul Marii Moarte, insa rezultatete benefice s-au lasat indelung asteptate. In cele din urma, Irod s-a intors acasa. Ravasit de indelungate depresii, Irod a incercat sa se sinucida.

Vestea despre tentativa de suicid a regelui a inceput sa circule prin palat, umpland strazile de bocete. Fiul lui Irod, intemnitat de acesta in inchisoarea palatului, auzind larma, a inteles gresit cum ca tatal lui a murit. Drept urmare, el a incercat sa ii mituiasca pe gardieni, spre a-l elibera. Gardienii au vestit regelui aceasta tentativa de mituire. Irod a ordonat omorarea pe loc a fiului sau.

Drept urmare, depresiile lui Irod au devenit si mai greu de suportat, binestiind ca moartea este numai la cateva zile distanta. Ceea ce il indurera si mai tare era faptul ca stia ca moartea lui va fi primita cu multa bucurie in Iudeea. Pentru aceasta, Irod a conceput un plan diabolic, asemanator celui cu omorarea miilor de prunci din Betleem.

"Fiind adunati toti liderii evrei din Iudea, de la un capat la celalalt al tarii, Irod a dat ordin ca sa fie inchisi in hipodromul din Ierihon, astfel incat, in momentul mortii lui, sa fie cu totii omorati." (Iosif Flaviu) Regele dorea acest lucru spre a indolia intreaga tara, ca nu cumva sa indrazneasca vreun evreu sa faca din ziua mortii lui o zi de bucurie si de veselie. Planul nu a fost insa implinit.

Dupa moartea lui Irod, survenita pe cand acesta se afla in palatul din Ierihon, trupul sau a fost carat, in procesiune, pana la fortareata Herodion, aflata la mica distanta de Betleem. Istoricul romano-iudeu spune doar ca trupul a fost inmormantat in Herodion, dupa urcarea pantei, nedand insa vreo informatie precisa asupra locului.

Procesiunea spre locul de inmormantare este descrisa de istoric astfel: trupul regelui era infasurat in catifea mov; pe cap ii era asezata o coroana, in intregime din aur; in mana purta un sceptru, tot din aur; nasalia pe care era asezat trupul mort era si ea aurita; o multime de pietre straluceau de jur imprejurul nasaliei, in lumina soarelui dogorator al desertului; in urma nasaliei paseau rudele regelui si multimile de sclavi, arzand aromate.

Mormantul lui Irod cel Mare

Intre anii 23-20 i.Hr, regele edomit Irod cel Mare a construit, in pustiul iudeu, la o altitudine de 758 de metri, pe o suprafata de cinci hectare, o puternica fortareata si un palat. Iosif Flaviu spune ca Irod cel Mare "a construit o fortareata pe un munte dinspre Arabia, numind-o dupa numele sau, Herodion" (1, 21, 10). Fortareata este construita pe un deal asemanator unui vulcan, la o distanta de 12 kilometri sud de Ierusalim si la 5 kilometri sud-est de Betleem.

In anul 66, in cadrul marii revolte impotriva romanilor, zeletii au cucerit fortareata Herodion. Dupa aproape patru ani de asediu, rebelii s-au predat armatei romane. In cadrul revoltei conduse de Bar Kochva (132-135), fortareata a fost cucerita pentru a doua oara de revolutionarii evrei. Locul a ramas pustiu pentru o oarecare vreme, pana in secolul al V-lea, cand o comunitate de calugari s-a asezat aici, zidind patru biserici. Dupa cucerirea araba (secolul VII), locul a ramas iarasi in ruina.

Incepand cu anul 1972, profesorul Ehud Netzer, membru al Universitatii din Ierusalim, a condus toate sapaturile arheologice efectuate in fortareata lui Irod cel Mare, de langa Ierusalim. Dupa multe cautari, Netzer a descoperit Mausoleul lui Irod cel Mare, in special cu ajutorul scrierilor istoricului Iosif Flaviu.

Prin scrierile lui Iosif, regele Irod cel Mare se arata a fi cel mai bine conturat personaj din Noul Testament (viata, moartea, inmormantarea). Cu toate insa ca este mentionata fortareata Herodion, ca loc de inmormantare, locul exact al mausoleului nu este precizat.

Cautand mormantul lui Irod cel Mare, arheologii au ocolit inca de la inceput fortareata de pe platoul dealului, stiindu-se ca regele nu dorea o inmormantare controversata, prezenta unui mormant in fortareata facand-o pe aceasta impura. Primele cautari au vizat astfel orasul de jos, intins la poalele dealului, unde se afla palatul, gradinile si un lac imparatesc.

Dupa indelungate cautari, lipsite de orice rezultat, arhoelogii si-au indreptat privirea spre panta dealului. Pe panta nord-estica a dealului se afla o serie de trepte de piatra, late de aproape sapte metri, acestea constituind legatura dintre orasul de jos si fortareata. Arheologii au cautat mormantul lui Irod de-a lungul acestei scari de piatra. Sapaturile arheologice din acest loc au inceput in august 2006, arheologul Ehud Netzer fiind ajutat de Yaakov Kalman si de Roi Porat.

O structura monumentala a fost descoperita, in acest loc, abia in anul 2007. Initial, potrivit celor descoperite, arheologii au crezut ca acesta este mormantul lui Irod, distrus de zeloti. Mai apoi insa, s-a descoperit ca sarcofagul cu trupul lui Irod a fost asezat intr-o alta camera, structura descoperita initial fiind o parte numai dintr-un mai mare complex funerar.

Astfel, in data de 8 mai 2007, arheologul Ehud Netzer a confirmat descoperirea mormantului regelui Irod cel Mare, localizat langa o cladire monumentala, pe panta nord-estica a dealului Herodion. Se crede ca mormantul a fost distrus in cadrul revoltei evreilor (66-72), cam la 70 de ani dupa ingroparea regelui.

Mausoleul lui Irod a fost distrus de rebeli, de-a lungul timpului, insa fundatia acestuia a ramas pana astazi, alaturi de alte ramasite de ziduri. Printre ruine s-au descoperit bucati dintr-un cosciug (sarcofag) unic, lung de aproape 2,5 metri, lucrat in piatra rosiatica luata din zona Ierusalimului. Capacul sicriului este de forma triunghiulara, fiind frumos decorat pe fatade. Foarte putine asemenea sarcofage pot fi gasite in Tara Sfanta, alaturi de aceste amintind aici numai pe cel din Mormantul Regelui, aflat pe strada in Salah a-Din, din estul Ierusalimului.

Desi a scos la lumina cateva parti din sarcofagul de piatra al lui Irod cel Mare, Netzer a continuat cautarile, afland si mai multe dovezi care atesta autenticitatea locului ca mormant si Mausoleu al lui Irod cel Mare. In anul 2008, in vestul scarii de piatra, a fost descoperita o alta camera funerara, aceasta nefiind nici ea ultima descoperire din acest loc.

Sapaturile arheologice efectuate intre anii 2009-2010 au scos la lumina, aproape de baza mormantului lui Irod cel Mare, un teatru de capacitate mica (450 de locuri), avand in centru o sezatoare imparateasca laborios decorata. Netzer a murit in octombrie 2010, datorita unor rani capatate de pe urma surparii unei parti a sitului arheologic de la Herodion.

Teodor Danalache

• Pelerinaj in tara Sfanta: Veniti sa luati lumina!
  Publicat in : Pelerinaje
• Pelerinaj de Pasti in Tara Sfanta - 2010
  Publicat in : Pelerinaje
• Biserica din secolul al V-lea, descoperita in Tara Sfanta
  Publicat in : Religie
• Pelerinaj in Tara Sfanta
  Publicat in : Pelerinaje
• Pelerinaj Tara Sfanta, Israel
  Publicat in : Pelerinaje

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: