Biserica Sfantului Mormant este o constructie mareata din secolul al XI-lea, inaltata de cruciati, in locul bisericii vechi, zidita de Sfanta Imparateasa Elena, in secolul al IV-lea. Aceasta mareata biserica, numita si "Biserica Invierii", adaposteste cele mai scumpe locuri crestine: Muntele Golgota, unde a fost inaltata Sfanta Cruce, si Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos.
Paraclisele din jurul Sfantului Mormant
In centrul marelui ansamblu arhitectural se afla Sfantul Mormant, adica locul in care a fost ingropat trupul cel de-viata-datator al Mantuitorului Iisus Hristos, dupa coborarea de pe Cruce si pana la dumnezeiasca Inviere. In jurul cestuia se inalta Biserica Invierii (spre rasarit) si o serie de paraclise inchinate unor persoane sau momente deosebite din vremea Rastignirii lui Iisus Hristos.
Cele mai importante locuri din jurul Sfantului Mormant raman, insa, Piatra Ungerii, unde a fost asezat si uns cu miresme de ingropare trupul lui Iisus, si Golgota, unde a fost inaltata Sfanta Cruce, pe care a fost rastignit Mantuitorul.
Biserica Invierii
La iesirea din Sfantul Mormant, spre rasarit, se inalta Biserica Invierii, o catedrala de mari dimensiuni. Daca in Sfantul Mormant au permisiunea de a sluji mai multe confesiuni (ortodocsi, armeni, copti si catolici), urmand un program bine stabilit, in Biserica Invierii slujesc numai ortodocsii. In aceasta biserica se savarseste zilnic Sfanta Liturghie. In centrul bisericii, sub policandrul cel mare, se afla asezat un sfestnic mare care marcheaza centrul geografic si spiritual al pamantului.
Armeni, copti si catolici
In jurul Sfantului Mormant se afla mai multe paraclise crestine: in partea sudica se afla paraclisul armenilor; in partea vestica, spre apus, se inalta paraclisul coptilor; in partea nordica se afla paraclisul catolicilor. Acesta din urma, care apartine calugarilor franciscani, ar fi fost construit pe locul in care, dupa Inviere, Mantuitorul Iisus Hristos s-a aratat femeilor mironosite.
"Plecand ele in graba de la mormant, cu frica si cu bucurie mare au alergat sa vesteasca ucenicilor Lui. Dar cand mergeau ele sa vesteasca ucenicilor, iata Iisus le-a intampinat, zicand: Bucurati-va! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui si I s-au inchinat. Atunci Iisus le-a zis: Nu va temeti. Duceti-va si vestiti fratilor Mei, ca sa mearga in Galileea, si acolo Ma vor vedea" (Matei 28, 8-10).
Paraclisul catolicilor mai este cunoscut si sub denumirea de "Capela Sfintei Maria Egipteanca", potrivit unei traditii conform careie in acest loc Iisus s-a arata pe Sine mironisitei Maria Magdalena.
"Iar Maria statea afara langa mormant, plangand. Si, pe cand plangea, s-a aplecat spre mormant si a vazut doi ingeri in vesminte albe sezand, unul catre cap si altul catre picioare, unde zacuse trupul lui Iisus. Si aceia i-au zis: Femeie, de ce plangi? Pe cine cauti? Ea le-a zis: Ca au luat pe Domnul meu si nu stiu unde L-au pus. Zicand acestea, ea s-a intors cu fata si a vazut pe Iisus stand, dar nu stia ca este Iisus. Zis-a ei Iisus: Femeie, de ce plangi? Pe cine cauti? Ea, crezand ca este gradinarul, I-a zis: Doamne, daca Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus si eu Il voi ridica. Iisus i-a zis: Maria! Intorcandu-se, aceea I-a zis evreieste: Rabuni! (adica, Invatatorule)" (Ioan 20, 11-16).
La mica distanta de acest paraclis se afla o alta capela catolica, inchinata intalnirii Mantuitorului cu Fecioara Maria, dupa inviere. In aceasta capela se pastreza o parte din coloana de piatra de care ar fi fost legat Iisus, in pretoriu, spre a fi batut si batjocorit. Se spune ca in acest loc ar fi avut loc inverea cea minunata, prin atingerea de lemnul Crucii, indata dupa aflarea acesteia, de catre Sfanta Imparateasa Elena si patriarhul Ierusalimului.
Paraclisul Inchisorii lui Iisus
Pe culoarul care inconjoara Sfantul Mormant si Biserica Invierii, in partea de rasarit, se afla un paraclis construit pe locul in care soldatii romani l-ar fi pazit pe Iisus, mai inainte de a fi rastignit. In acest paraclis se pastreaza o lespede de piatra pentru blocarea picioarelor, tipica inchisorilor din acea vreme. Aceasta piatra avea doua orificii in care erau introduse picioarele celui condamnat, spre a fi legate intre ele, in partea de jos. Datorita acestei pietre gaurite, locul mai este numit si "Capela Butucilor".
Potrivit unei traditii, din pricina durerilor pe care le-a suferit vazandu-si Fiul rastignit, Maica Domnului ar fi lesinat in acest loc. In locul cu pricina este asezata o icoana a Maicii Domnului. Potrivit mai multor marturii, in aceasta icoana, Maica Domnului clipeste periodic.
Paraclisul Sutasului Longhin
In partea de rasarit a Bisericii Invierii, intre Paraclisul Inchisorii lui Iisus si Golgota, se afla Paraclisul Sfantului Longhin, sutasul care a impuns cu sulita coasta lui Iisus. "Unul din ostasi cu sulita a impuns coasta Lui si indata a iesit sange si apa. Si cel ce a vazut a marturisit si marturia lui e adevarata; si acela stie ca spune adevarul, ca si voi sa credeti" (Ioan 19, 34-35).
"Iisus, strigand iarasi cu glas mare, Si-a dat duhul. Si iata, catapeteasma templului s-a sfasiat in doua de sus pana jos, si pamantul s-a cutremurat si pietrele s-au despicat; mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat. Si iesind din morminte, dupa invierea Lui, au intrat in cetatea sfanta si s-au aratat multora. Iar sutasul si cei ce impreuna cu el pazeau pe Iisus, vazand cutremurul si cele intamplate, s-au infricosat foarte, zicand: Cu adevarat, Fiul lui Dumnezeu era Acesta! (Matei 27, 50-54).
In acest loc se crede ca ar fi fost omorat sutasul Longhin, dupa ce a marturisit ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu. Se stie, insa, ca locul muceniciei sale este in Capadocia. Acolo i-a fost taiat capul, care, mai apoi, a fost adus in Ierusalim, spre a fi incredintat Pilat de moartea aceluia. Astfel, paraclisul inchinat Sfantului Longhin se poate sa marcheze locul plin de gunoaie in care a fost aruncat cinstitul sau Cap, de catre ostasii lui Pilat, mai inainte de a fi descoperit in chip minunat de o femeie credincioasa.
Paraclisul Impartirii Vestmintelor
In partea de rasarit a Bisericii Invierii, intre Paraclisul Sfantului Longhin si Golgota, se afla Paraclisul Impartirii Vestmintelor. Potrivit traditiei, acesta este locul in care soldatii romani au aruncat sortii pentru a imparti hainele lui Iisus: "Dupa ce au rastignit pe Iisus, ostasii au luat hainele Lui si le-au facut patru parti, fiecarui ostas cate o parte, si camasa. Dar camasa era fara cusatura, de sus tesuta in intregime. Deci au zis unii catre altii: Sa n-o sfasiem, ci sa aruncam sortii pentru ea, a cui sa fie; ca sa se implineasca Scriptura care zice: "Impartit-au hainele Mele lorusi, si pentru camasa Mea au aruncat sortii." Asadar, ostasii acestea au facut" (Ioan 19, 23-24).
Paraclisul Cununii de Spini
Paraclisul Cununii de Spini se afla la cativa metri de Paraclisul lui Adam, langa Golgota. In centrul acestui paraclis, sub o masa din marmura si sticla, se afla asezata partea inferioara a unei coloane de granit. Potrivit traditiei, pe aceasta coloana rupta, aflata pe atunci in Pretoriu, ar fi fost asezat Iisus, cand soldatii L-au imbracat cu mania purpurie si i-au asezat pe cap cununa cea de spini.
"Pe Iisus L-a biciuit si L-a dat sa fie rastignit. Atunci, ostasii dregatorului, ducand ei pe Iisus in pretoriu, au adunat in jurul Lui toata cohorta; si, dezbracandu-L de toate hainele Lui, I-au pus o hlamida rosie.; si, impletind o cununa de spini, I-au pus-o pe cap si in mana Lui cea dreapta trestie; si, ingenunchind inaintea Lui, isi bateau joc de El, zicand: Bucura-Te, regele iudeilor! Si, scuipand asupra Lui, au luat trestia si-L bateau peste cap. Iar dupa ce L-au batjocorit, L-au dezbracat de hlamida, L-au imbracat cu hainele Lui si L-au dus sa-L rastigneasca" (Matei 27, 26-31).
Acest paraclis este impodobit cu o serie de icoane care infatiseaza o parte din patimirile Mantuitorului, suferite mai inainte de Rastignire, pentru mantuirea noastra. Potrivit marturiei mai multor inchinatori, in Vinerea Mare, prin asezarea urecii pe lespedea de marmura a mesei centrale, pot fi auzite sunete precum cele produse de lovirea cu biciul si baterea cuielor.
Paraclisul Sfintei Elena - Aflarea Sfintei Cruci
Paraclisul Sfintei Elena, numit si "Paraclisul Aflarii Sfintei Cruci", se afla intre Paraclisul Cununii de Spini si Paraclisul Impartirii Vestmintelor. La acest paraclis, aflat in partea de rasarit a stancii Golgota, se ajunge printr-un culoar ingust, coborand o serie de trepte. In acest paraclis se afla asezata o statuie a Sfintei Elena. Ea apare infatisata aruncand bani din aur soldatilor romani, spre a continua sapaturile.
In vremea lui Iisus, pe acest loc se aflau niste cisterne sapate in piatra, folosite pentru colectarea apei. Dupa coborarea de pe Cruce, Sfanta Cruce si celelalte doua cruci au fost luate de soldati si aruncate intr-o cisterna de apa din apropiere. Cu timpul, cisterna sapata in piatra s-a dezafectat, iar oamenii au inceput sa arunce in ea gunoiul. Dupa aproape trei secole, in anul 326, cand Sfanta Imparateasa Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare, a inceput sa caute Sfanta Cruce, aceasta a poruncit sa se sape in jurul Ierusalimului. Se marturiseste ca, fiind aflate cele trei cruci, Sfanta Cruce a putut fi diferentiata de celelalte doua prin puterea de tamaduire pe care o avea asupra celor bolnavi.
Paraclisul Talharului Dismas
In drum spre Biserica Invierii aflam Paraclisul Talharului Dismas, cel care pe cruce fiind rastignit "a furat raiul", precum citim: "Iar unul dintre facatorii de rele rastigniti Il hulea, zicand: Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine Insuti si pe noi. Si celalalt, raspunzand, il certa, zicand: Nu te temi tu de Dumnezeu, ca esti in aceeasi osanda? Si noi pe drept, caci noi primim cele cuvenite dupa faptele noastre; Acesta insa n-a facut nici un rau. Si zicea lui Iisus: Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta. Si Iisus i-a zis: Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in rai" (Luca 23, 39-43).
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Patima si moartea lui Hristos
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Patimile si Invierea in psalmi
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Coborarea de pe Cruce
Publicat in : Patimile lui Hristos
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.