A povestit un Bătrân că odată, când Părinţii erau adunaţi pentru folos duhovnicesc, unul dintre ei s-a ridicat, a luat perna mică de pe scaunul său, a pus-o pe umeri şi, ţinându-o cu ambele mâini, s-a aşezat în mijlocul tuturor, privind spre răsărit. Şi s-a rugat aşa: „Dumnezeule, miruieşte-mă!" Apoi şi-a răspuns singur, zicând: „De vrei să te miluiesc, pune jos ce duci şi te miluiesc". Şi iarăşi zicea: „Dumnezeule, miluieşte-mă!", răspunzându-şi: „Ti-am spus, pune jos ce duci şi te miluiesc". După ce a făcut aşa de mai multe ori, s-a aşezat. Ii zic Părinţii: „Spune-ne, ce înseamnă lucrul acesta pe care l-ai făcut?" Şi le-a răspuns: „Perna pe care o duceam pe umeri este voia mea.
Pe aceeaşi temă
-
Despre voia lui Dumnezeu
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Cum sa cunoastem voia lui Dumnezeu
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Voia lui Dumnezeu
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.