
Un batran traia-n pustie si nimic nu ii lipsea
decat apa pentru supa si pentru-a se spala.
Mergand intr-o zi, agale, la izvoru-ndepartat
obosit de calea lunga si de atata carat
s-a gandit sa se mute, langa apa curgatoare
sa nu-si mai omoare trupul strabatand atata cale.
Si asa mergand batranul auzi in urma sa
pasi usori si-o voce care-ntr-una numara.
- Cine esti si ce-ai cu mine; ia sa pleci incetisor !
- Sunt un inger de la Tatal. Iti numar pasii spre izvor.
De atunci batranul pusnic s-a mutat cu mult mai sus
si plutea de fericire cand avea apa de-adus.
Dorina Stoica
(compusa dupa o povestire din Pateric)
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.