
Mi-e dor de Tine, Doamne.
Si cat as vrea sa iti sarut,
A pasilor urme din viata mea.
Ca eu din nepasare te-am pierdut.
Mi-e dor de pacea cea divina,
Cu care sufletul imi cuprindeai,
Cand Te chemam sa imi auzi durerea,
Si cat de grabnic Tu veneai.
As vrea ca sa mai simt caldura
Unirii din potirul sfant.
Si-a inaltarii dulci spre Tine,
Mangaiat de al iertarii scump cuvant.
Mi-e dor, de sfanta Ta lumina
Ce o reversi in zi de inviere.
In care ingeri si natura canta,
Preaslavind a Ta marire si putere.
Dar griji si nepasare si uitare
Au amortit a sufletului zbor.
Trezindu-ma din starea cea amara
Te chem, o Doamne, cu mult dor.
Silvia Moian
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.