In coliba intunecoasa
Din carne si os lucrata
Sta sufletul fara iubire, ca o fantana parasita,
C-un pic de apa-n fund, salcie, sub naruirea de pereti
Tu, Cruce, dulce jug al lui Hristos,
De Tine-n veci acuma nu mai fug
Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intruna
In varful copacului Tau sunt o floare
Pe cea mai inalta ramura a lumii
Salasul lui pe rapile surpate
Este demult un orb cotlon de mina
Azi am trecut s-o vad, instrainata,
Gradina-n care-o vara ne-am iubit
Mi-s ochii tristi si fruntea obosita
De-atata priveghere si-asteptare
La fereastra robilor
Canta ingerii in cor
Va cheama Domnul slavei la lumina,
Va cheama mucenicii-n vesnicii
Un gand smerit si simplu, o lumina,
Spre Tine se inalta lin din mina
Traiesc flamand, traiesc o bucurie,
Frumoasa ca un crin din Paradis
Pe malul Trotusului
Canta robii Domnului
Chinuiti si-nfometati
Infruntam urgii
Frate draga, din gradina
Iti trimit in dar un crin
In Noaptea Sfanta viu lumineaza
Luceafarul zorilor vietii cei noi
Sangernand de rani adanci,
De zile fara soare
Nopti la rand urmaresc prin vizeta
Beznele, beznele, beznele...
Secat
vin metropolele mereu fumegande
Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse
Cad, peste noi, inele si podoabe,
Rachetele. Salcamii doar suspina...
Marsaluim... Prin noaptea cu taisuri,
Strivim namolul, blestemam, scrasnim...
"Cand ajungi sa-L traiesti plenar pe Dumnezeu, nu mai e nevoie sa-L tii minte, ca te tine El". IPS Bartolomeu Anania
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro