
Cămara Ta, Iisuse
E plină de lumină
Dar sufletu-mi murise
Înainte de odihnă.
E vremea pocăinței,
Cu lacrimi și cu dor
O validare a credinței
Prin crucea de Mântuitor.
Îmbracă-mă-n lumină
De candele aprinse,
Găsit-am o comoară
La nunta Ta, Iisuse.
O clipă de înțelepciune,
Când stelele se închinară
Tot cerul făcu o plecăciune,
Pe Mire toți îl întâmpinară.
Doamne, nu sunt atât de vrednic
Să intru în cămara nunții Tale
Cu totul am greșit vremelnic
Luminează lăuntrul inimii mele.
Tainele din adâncul înțelepciunii,
Nu pot cuprinde puterea de înțelegere
Dă-mi, Iisuse, rugăciunea inimii
Har, smerenie și mântuire.
Ștefan Popa,
Cluj-Napoca, 28.04.2021
-
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine - Vasilica Grigoras
Publicat in : Poezii ortodoxe -
O treapta din scara catre Domnul
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Iisuse, preadulce Hristoase
Publicat in : Poezii ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.