
Voi veni, măicuța mea, de sărbători!
Să luminez odaia-ntunecată!
La geamuri să așez proaspete flori
cu care mă întâmpinai odată!
Cu lacrimi ud petale parfumate,
sperând că dorul meu îți vor aduce!
Din ele îți voi duce jumătate
la cimitir, să le așez pe cruce!
Am să-ți aduc tristețea sufletească,
pe care mi-ai lăsat-o amintire!
Aș vrea s-o las în casa părintească,
de când mai grea îmi face viețuire!
Voi întinde masa ca-n vremuri bune,
așa cum de la tine am prins rostu''!
Și în locul tău, privind spre Cer, voi spune
la masă, rugăciunea Tatăl Nostru!
Vin măicuță la Biserica din sat,
ca să te pomenesc la Liturghie!
Că-mi urmez credința, cum m-ai învățat,
ea să mă urmeze în veșnicie!
Mi-ai dat credință și povară-n soartă,
ca orice mamă, și eu să pătimesc!
Că iubirea de mamă nu-i uitată,
o voi purta și-n universul ceresc!
© Maria Filipoiu
-
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine - Vasilica Grigoras
Publicat in : Poezii ortodoxe -
O treapta din scara catre Domnul
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Iisuse, preadulce Hristoase
Publicat in : Poezii ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.