
Pe strazi mergea ingandurat un om cu suflet mare
si pretutindeni intalnea copii sarmani
desculti, bolnavi, cersind bani si mancare.
El i-a vorbit lui Dumnezeu in acest fel rugandu-l:
-Nu vezi Doamne ca e plin pamantul
de suferinta si de chin, de boli si saracie
de copilasi fara parinti si far-o bucurie?
Nu sunt si ei oare ai Tai? Nu toti se-nchina Tie?
Te indura Doamme, eu te rog, fa sa le fie bine,
asculta rugaciunea mea, e lesne pentru Tine.
Atunci, din cer , cu glas abia soptit
spre omul care s-a rugat, Atotputernicu-a grait:
- Te-am auzit om bun si-am ascultat si ruga catre mine
Pentru acestea ce imi ceri E u t e- a m f a c u t p e t i n e.
Dorina Stoica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.