Catedrala Patriarhala a fost resfintita

Catedrala Patriarhala a fost resfintita astazi, 26 octombrie, in ziua pomenirii Sfantului Dimitrie Izvoratorul de mir. Lucrarile de renovare au  inceput in primavara acestui an si au fost finalizate in mai putin de opt luni. La slujba de resfintire au participat ierarhi ai Sfantului Sinod si reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, precum si delegatul Patriarhiei Antiohiei, Preasfintitul Parinte Ghattas Hazim.

Resfintirea Catedralei Patriarhale - VIDEO

Cu acest prilej a avut loc proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Iachint de Vicina - primul Mitropolit al Tarii Romanesti, cu ziua de praznuire la 28 octombrie, a Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit) - parintele erei crestine si al dreptului bisericesc, praznuit pe 1 septembrie si a Sfantului Neagoe Basarab, domnitorul Tarii Romanesti, praznuit pe 26 septembrie.

Catedrala cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" a fost sfintita pentru prima data in anul 1658 de patriarhul Macarie I al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.

 

Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelasi domnitor a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana. 
 
De fapt, mitropolitul Stefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala. In perioada anilor 1932-1935 s-a realizat pictura executata de Dimitrie Belizarie, cea care este prezenta si astazi pe peretii bisericii.

Catedrala a fost afectata de cutremurul din anul 1727 si de incendiul din 1790, si astfel, a fost  nevoie de renovari pentru a inlatura stricaciunile produse de aceste necazuri. Cele mai importante lucrari au avut loc in anii 1792-1799 (initiate de mitropolitii Filaret al II-lea si Dositei Filitti), 1834-1839 (initiate de mitropolitul Grigorie Dascalul si terminate dupa moartea sa), 1932-1935 (initiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (initiate de patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), precum si in anii 1989 si 2000-2001, acestea din urma cu binecuvantarea si cu inalta purtare de grija a Patriarhului Teoctist.

Catedrala si-a recapatat forma initiala in urma restaurarii realizate intre 1960-1962 din initiativa patriarhului Justinian Marina. E a a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges, zidita de domnitorul Neagoe Basarab. Ca si aceasta, este compusa din altar si naos, inscriind in plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de sectiune octagonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate in maniera compozita si poleite, iar in elevatie prezinta aceleasi patru turle prismatice. La exterior, fatadele Catedralei sunt delimitate de jur imprejur in doua registre printr-un brau de piatra dispus cvasimedian. Monumentul bucurestean este, insa, de proportii mai ample decat modelul sau de la Curtea de Arges. In pridvor, deasupra usii de la intrare, se afla icoana praznicar cu Sfintii Imparati Constantin si Elena, pictata in 165. Pictura murala actuala, in maniera neobizantina, a fost realizata de Dimitrie Belizarie, intre anii 1932-1935, inlocuind-o pe cea de factura neoclasica a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusa, la randul ei, peste un strat pictural mai vechi). Icoanele imparatesti ale tamplei au fost lucrate in email de Otilia Otetelesanu intre 1961-1964, in atelierele Patriarhiei.

Moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, asezate intr-o frumoasa racla de argint, au fost aduse in Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfantul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orasului Bucuresti, iar ziua sa de praznuire - 27 octombrie - este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara. In dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (+1939), Nicodim Munteanu (+1948), Iustin Moisescu (+1986) si Teoctist Arapasu (+2007).

 

La rasarit de altarul catedralei se afla clopotnita ridicata de voievodul Constantin Brancoveanu in 1698 si restaurata in 1956-1958, precum si coloana cu inscriptii, de forma rotunda, realizata in memoria mitropolitilor Teodosie (+1708) si Stefan al II-lea (+1738), ale caror morminte s-au aflat, initial, in acest loc. Cu prilejul restaurarii Catedralei, clopotnita a fost innoita cu patru noi clopote, care au fost turnate la celebra fabrica Grassmayr, din Innsbruck - Austria. Acestea au fost sfintite pe 1 octombrie de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu Preasfintitul Macarie, Episcopul Europei de Nord.

 

La nord de Catedrala au fost instalate in 1959, sub forma unui ansamblul numit "TROITA", trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la  Salatruc-Arges, dateaza din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte dateaza din 1617 si, respectiv, 1644. 

 

Catedrala Patriarhala din Bucuresti - Galerie foto

.