Pastorala Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la Duminica Ortodoxiei, 2006

 

 

SFANTUL SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE

 

IUBITULUI NOSTRU CLER SI DREPTMARITORILOR CRESTINI DIN CUPRINSUL PATRIARHIEI ROMANE, HAR, MILA SI PACE DE LA DUMNEZEU TATAL, IAR DE LA NOI, ARHIERESTI BINECUVANTARI!

 

Iubiti credinciosi si credincioase,

A intrat demult in traditia Bisericii noastre ca in cea dintai Duminica a Postului Mare, cand ne pregatim sa evocam dupa cuviinta Invierea Domnului, sa ne aducem aminte de un eveniment cu adevarat mare din istoria crestinatatii si anume biruinta dreptei credinte impotriva celor care au interzis cinstirea sfintelor icoane. Au fost unii pana atunci care au socotit ca icoana este un fel de idol si ca, de aceea, trebuie inlaturata. Conducatori ai Bisericii de pretutindeni s-au intrunit la Niceea in anul 787 si deliberand asupra a ceea ce formeaza datoria unui bun credincios, au hotarat ca cinstirea icoanei care reprezinta pe Mantuitorul, pe Maica Domnului, pe Sfintii Apostoli, si pe toti sfintii tine de comportamentul firesc al oricarui crestin si, deci, nu trebuie interzisa.

In felul acesta s-a ajuns sa se renunte la unele pareri gresite si sa se precizeze care este credinta cea dreapta. Si, pentru ca dreapta si adevarata credinta in limbajul nostru se numeste ortodoxa, Duminica de astazi poarta tocmai acest nume, adica Duminica Ortodoxiei.

In aceasta zi inaltatoare care coincide, cum spuneam, cu intrarea in perioada Sfantului si Marelui Post de Pasti, noi, membrii Sfantului Sinod am socotit ca este potrivit sa ne adresam, fiilor si fiicelor Bisericii Ortodoxe Romane, cu un cuvant parintesc de invatatura si indemn spre cele bune.

 

Dragii nostri credinciosi si credincioase,

Cuvantul ortodox, dincolo de intelesul lui confesional, insemneaza in primul rand dreapta credinta. Un ortodox adevarat, insa, se caracterizeaza nu numai prin credinta dreapta, ci si prin fapte pe masura acesteia. Sfantul Apostol Pavel adresandu-se odata credinciosilor din Corint le spunea: 'De as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt' [I Corinteni 13, 2]. Altfel zis, orice crestin trebuie sa creada cu tarie, dar in acelasi timp sa-si imbogateasca viata cu fapte bune. Or, ce alt bine poti sa faci decat in primul rand sa-ti iubesti aproapele si sa-l impartasesti de tot binele de care esti in stare.

Acum si aici, noi crestinii din vremea si locul unde traim, ne dam seama, fara a voi prin aceasta sa rostim un cuvant de judecata, ca intr-un anume fel credinta noastra s-a imputinat si tot asa dorinta de a face binele. Sunt multe necazuri, din cele mai felurite, sunt fara sfarsit lipsurile cu care se confrunta semenii nostri, persista tragediile din viata atatora dintre noi. Nu putem sa nu ne aducem aminte intre altele de inundatiile care s-au abatut asupra tarii noastre in cursul anului trecut. Dincolo de acestea insa, viata de fiecare zi este insotita inevitabil nu doar de nesfarsite lipsuri, ci si de multele lor urmari.

Fata de acestea toate, bunul crestin nu poate ramane nepasator ci, urmand poruncii apostolice: 'Facerea de bine si darnicia nu le dati uitarii, caci cu jertfe ca acestea se multumeste lui Dumnezeu' [Evrei 13, 16], asa si noi sa ne straduim sa facem tot binele de care suntem in stare.

Trebuie sa stim ca facerea de bine cea placuta lui Dumnezeu este numai aceea facuta de bunavoie, din bunatatea inimii. Sfantul Apostol Pavel indemna oarecand pe Corinteni spunandu-le: 'Fiecare sa dea cum socoteste cu inima sa, nu cu parere de rau sau de sila, caci Dumnezeu iubeste pe cel care da cu voie buna' [II Corinteni 9, 7],  motivand 'caci daca este bunavointa, bine primit este darul, dupa cat are cineva, nu dupa cat nu are' [II Corinteni 8, 12]. Asadar, datori suntem si noi sa savarsim fapta buna ca rod al credintei noastre mai ales in vremea de acum cand multi dintre confratii nostri aflati in tara sau in afara granitelor ei au nevoi pe care nu si le pot implini singuri.

 

Iubiti frati si surori in Hristos Domnul,

Prin faptele noastre bune ne facem impreuna-lucratori cu harul lui Dumnezeu, inaintam pe calea desavarsirii noastre sufletesti si pregatim mantuirea sufletului nostru.

Pentru aceasta impreuna-lucrare, noi, membrii Sfantului Sinod, va chemam si in acest an pe toti, harnici si devotati slujitori ai altarelor strabune, pe toti membrii Consiliilor si Comitetelor parohiale, pe epitropi si pe toti bunii credinciosi sa va sporiti dragostea voastra fata de Dumnezeu, fata de Biserica Sa si fata de aproapele, prin fapta cea buna a darului pentru Fondul Central Misionar al Bisericii Ortodoxe Romane.

Obiceiul acesta, de a se ajuta crestinii intre ei e vechi. Inca Sfantul Apostol Pavel organiza colecte pentru saracii din Ierusalim [II Corinteni 9, 11-14]. Darul vostru foloseste sfintei noastre Biserici sa-si asigure mijloacele materiale pentru ca si in acest an sa continue opera sa caritativa, sa poata ajuta unele parohii de pe cuprinsul tarii, pentru implinirea unor nevoi ca zidirea, repararea, pictarea sau inzestrarea bisericilor cu cele necesare. Aceasta contributie apoi ajuta Biserica noastra sa acopere cheltuielile necesare functionarii parohiilor romanesti din strainatate, unde traiesc frati de-ai nostri care doresc sa pastreze legatura cu Biserica-Mama. Tot din aceasta contributie, in fine, Biserica isi continua buna conlucrare cu celelalte confesiuni in cadrul organizatiilor religioase din lume, pentru realizarea unitatii tuturor fiilor lui Dumnezeu.

Folosul cel mare al faptei de ajutorare se intoarce insa in primul rand spre fiecare dintre voi, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur: 'Voi care dati milostenii, voi castigati si nu cei care primesc milostenii' [Omilia VI la Epistola catre Tit].

Urmati asadar, indemnul Sfantului Apostol Iacov: 'Faceti-va implinitori ai cuvantului, nu numai ascultatori ai lui' [Iacob 1, 22], amintindu-va neincetat ca 'Dumnezeu iubeste pe cel ce da cu voie buna' [II Corinteni 9, 7].

Prin aceasta, iubitii nostri, sporim in credinta, nadejde si dragoste frateasca. Prin aceasta se intareste unitatea spirituala a noastra a tuturor in cadrul Bisericii careia apartinem. Cu puteri mereu innoite contribuim la mai binele societatii in care traim. Acest lucru este bineplacut lui Dumnezeu.

Asa vom putea rosti fiecare din noi, senini si linistiti, impreuna cu proorocul Isaia: 'O Doamne! Adu-ti aminte ca am umblat inaintea Ta intru credinciosie si cu inima curata, savarsind ceea ce este placut inaintea ochilor Tai' [Isaia 38, 3].

'Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi, cu toti'. Amin!

 
T E O C T I S T,

Presedintele Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al Cezareii Capadociei si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

 

DANIEL,

Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

 

LAURENTIU,

Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului

 

TEOFAN,

Arhiepiscopul Craiovei si Mitropolitul Olteniei

 

NICOLAE,

Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolitul Banatului

 

PETRU,

Arhiepiscopul Chisinaului, Mitropolitul Basarabiei si Exarh al Plaiurilor

 

SERAFIM,

Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord

 

IOSIF,

Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

 

TEODOSIE,

Arhiepiscopul Tomisului

 

NIFON,

Arhiepiscopul Targovistei

 

PIMEN,

Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor

 

BARTOLOMEU,

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului

 

ANDREI,

Arhiepiscopul Alba Iuliei

 

NICOLAE,

Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada

 

GHERASIM,

Episcopul Ramnicului

 

EFTIMIE,

Episcopul Romanului

 

EPIFANIE,

Episcopul Buzaului si Vrancei

 

CALINIC,

Episcopul Argesului si Muscelului

 

IOACHIM,

Episcopul Husilor

 

CASIAN,

Episcopul Dunarii de Jos

 

TIMOTEI,

Episcopul Aradului, Ienopolei si Halmagiului

 

LUCIAN,

Episcopul Caransebesului

 

IOAN,

Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului

 

JUSTINIAN,

Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

 

NICODIM,

Episcopul Severinului si Strehaiei

 

DAMASCHIN,

Episcopul Sloboziei si Calarasilor

 

IOAN,

Episcopul Covasnei si Harghitei

 

GALACTION,

Episcopul Alexandriei si Teleormanului

 

AMBROZIE,

Episcopul Giurgiului

 

DANIIL,

Episcop-Loctiitor (Administrator) al Episcopiei Ortodoxe Romane a Varsetului

 

SOFRONIE,

Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria

 

VINCENTIU PLOIESTEANU,

Episcop-Vicar Patriarhal

 

CIPRIAN CAMPINEANUL,

Episcop-Vicar Patriarhal

 

SEBASTIAN ILFOVEANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

 

VARSANUFIE PRAHOVEANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

 

CALINIC BOTOSANEANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

 

VISARION RASINAREANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

 

GURIE GORJEANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei

 

PAISIE LUGOJANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

 

IRINEU BISTRITEANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

 

VASILE SOMESANUL,

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

 

SOFIAN BRASOVEANUL,

Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei, Europei Centrale si de Nord

 

SILUAN MARSILIANUL,

Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale

 

MARC NEMTEANUL,

Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale

 

IRINEU SLATINEANUL,

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ramnicului

 

IOACHIM BACAUANUL,

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului

 

CORNELIU BARLADEANUL,

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Husilor

 

PETRONIU SALAJANUL,

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului

 

IUSTIN SIGHETEANUL,

Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

 

  

.