Ce Dumnezeu uneste, omul sa nu desparta

Ce Dumnezeu uneste, omul sa nu desparta

Doamne, ce fain ii satu nostu! Mai ales in mijloc, unde, cum te dai jos din autobuz, te si ie natura in brate. Ii asa, loc larg, cu tei pe marginea drumului si floricele mici de cheatra, de tote culorile. S-apai casutele noste mici cu ferestile pline de muscati, si perdelute cusute de femei, cind au si ele ragaz, si tote luate asa la un loc, ii chiar "gura de rai"! No, de acolo, sa-mpart ulitele satului si duce care-ncotro.

Cand am ajuns in drept cu scola, m-o trecut asa un gand:

- Ma, oare o mai ramas ceva din clasa unde am invatat io carte? Hai sa vedem!

Era deschis si am intrat. Tare infiorat am gasit chiar banca unde am stat io. M-am asezat, m-am aplecat cu bratele desfacute ca si cand as imbratisa-o, si mi-am lasat obrazu pe scandura veche si rece de fag, cum faceam odata.

- Norinel, desteapta-te, copile.

Dormeam cam de o jumatate de ceas, am si visat. Parca eram cu maicuta mea si povesteam de una, de alta. Mi-era un pic frig la cap, dar ea, ma incalzea cu minile. Am intrebat-o cind vine acasa, sa fim laolalta, sa nu-i mai duc doru, sa... s-apai, o vint asa o aratare, ca de ceata si-o zis ca nu merita sa-i duc asa dor mare. Asa m-am trezit in banca, la scoala. Aveam lucru de mana: fetele faceau cusaturi de pus pe parete iar noi ficiorii impleteam foi de cucuruz ca sa facem stergatori de chicioare in fata la usi, la case. Io, m-am gandit sa fac o stergatore asa mai mare, cam cat un pres, ca mosu, se ruga sara si dimineata in genunchi, ca sa nu-i fie rece.

In sambata aia cand am gatat orele, am luat-o cu fuga cata casa. Trebuia sa merem la biserica, la cununia lui Visalon cu Ana, si sara la nunta, no! Dupa ce am mincat un pic, ne-am imbracat fain si ne-am dus. La porta bisericii, la casa miresei, a mirelui si la Camin era tare fain randuit, cu clengi de brad, cu flori, cu bortane si era scris mare pe carton alb: Bine ati venit !

La slujba, mosu s-o aplecat cata mine si-o zis:asculta cu mare bagare de sama, asta-i o mare taina! Am plecat, asa capu si-am zis: bine. Afara era un pic de zarva, iar cand am iesit, o-nceput muierile cu fel si fel de stragaturi si parca samanau grau, peste miri. Erau altele cu lichiu si strut cu nuca (cozonac), asa de bun, io mi-am luat cate o felie din fiecare. La barbati si la femei le dadeu de beut vin si vinars.

O fost fain la nunta, lumea s-o petrecut bine, o fost tare multamita, si-au lasat darurile si s-au dus fiecare-n treaba lui.

Duminica dimineata, nu m-as fi dus la biserica, dar mosu nu m-o lasat. A zis:

- Hai, copile ca cine-i de nopte, ii si de zi!

La Sfanta Liturghie, am vast multa lume ce motaia de somn si mai in spate erau cateva femei ce susoteau. Pe drum, cand ne-ntorceam acasa, mama batrana o-ntrebat:
- No, mosule, ai auzat?

- Ce sa auz, raspunse mosu.

- Ileana lu Toma, o fugit az nopte cu primu iei dragut!

- Pai, cum? Aveu si iei un copil.

- Lo lasat la tata-so cum o facut si maicuta lu Norinel.

Am tresarit. Ochii-mi erau scaldati in lacrimi si am oftat greu. Si io am fost parasit de maicuta. Dupa divort, tatucu, desi ma ave in grija, mo lasat cu mosu si mama batrana si ca sa uite, s-o dus sa lucre la sondele de gaz. N-am plans, da nu eram departe.

- Cine mai pote intelege lumea asta, tu Mare. Om mai auzi noi, multe...

Soarele de dup-amiaza era parca mai mangaietor ca de obicei. Noi avem butuc mare la poarta, si-un tei. Erau cateva batrane, acolo, si povesteau, acuma aveau ce! Un pic mai la vale, cata sat, era un teren gol. In partea de catre drum, facea un pic de rapa. Pe deasupra era carare si pe marginea cararii era un fel de gard viu, destul de naltut ca, de jos, nu se vedea cine trece pe carare. Eu eram acolo cu Maria aia urata, ne jucam in nasap. Si-am zis:

- Tu urata, io, cand oi fi mare, cu tine ma-nsor.

- Da ce graiesti tu ma Norinel, ce ai?

- N-am nimic. Am vast ca muierile daca-s faine, dupa o vreme, fug cu alti barbati.

- Io, nu ma marit, ca-s urata.

- Pai io deia te vreau, urata la chip, nu va vre nici un barbat sa fuga cu tine, si-asa om fi tot laolalta.

- Io nu te vreau.Tu esti fain si, daca fugi tu cu alta, mai faina decat mine?!

- Nu-i alta cu suflet mai fain si bun ca a tau. La predica, la cununia lui Visalon, o zis dom' parinte ca trupu imbatraneste, sa face urat. Dar sufletul, vine de la Dumnezeu. Doua suflete unite la biserica, pin sfanta taina a cununiei, sa fac unu singur. Si daca raman laolalta si fac fapte bune, cand sa-ntorc la Domnul, asa de faine vor fi ca vor stralucii. Si-o mai zis ca ce Dumnezeu uneste, omu sa nu desparta! No, ce zici?

Pe cararea de deasupra, trecea popa nost si plangea. Ne-o auzit.

Maria m-o prins asa de umeri si m-o-mbratisat. Stia ca mi-e tare dor de maicuta. I-am spus ca ma duc acasa. M-a scuturat asa usor de umar si-a zis:

- Noro bun, ma Norinel...

M-am simtit scuturat mai puternic de umar si voiam sa ripostez, cand:

- 'mna ziua domnule Norinel. Nu va lasa Dumnezau sa va despartiti de locurile dragi, ase-i?

- Ase-i bade Matei. Fa bine, iarta-ma ca am intrat asa, in clasa. Tot dumnea-ta te ingrijesti de scoala?

- Tot io dara, cine altu, da, ui pe cine am adus io aci.

In prag aparuse nevasta mea. M-am apropiat usor, am pupat-o si-am zis:

- Tu urata, ce faina te-ai facut! Apoi am strans mana lui bade Matei si urandu-i sanatate, am zis ca mergem acasa.

- Mereti cu Dumnezeu copii, ca El v-o unit, si nime si nimic sa nu va desparta!

Norinel

Despre autor

Norinel Norinel

Colaborator
14 articole postate
Publica din 09 Septembrie 2010

Pe aceeaşi temă

31 Iulie 2012

Vizualizari: 2259

Voteaza:

Ce Dumnezeu uneste, omul sa nu desparta 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Florentina-Loredana DalianPostat la 2011-03-04 00:02

    Un text frumos și înduioșător, al cărui farmec este sporit de dialectul în care este scris. Reușită și suprapunerea planurilor trecut/ prezent, a gândurilor copilului/ adultului. Felicitări!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Invataturi folositoare in viata de familie dupa Scara Sfantului Ioan Sinaitul
Invataturi folositoare in viata de familie dupa Scara Sfantului Ioan Sinaitul Scrierile și tradiția ascetică ne sunt necesare și nouă, celor ce suntem „în lume”. Se poate ca monahii și monahiile să aprofundeze viața duhovnicească în cele mai mici amănunte și să se dedice cu totul acestei lupte, dar și noi, cei „din lume”, avem 20.00 Lei
101 pilde. Rugaciunea lumineaza sufletul. Culegere de pilde si povestiri crestine
101 pilde. Rugaciunea lumineaza sufletul. Culegere de pilde si povestiri crestine În această culegere veți găsi ­reunite 101 pilde despre ru­gă­ciu­ne, despre țelul și sensul vieții, de­spre dragoste și îndreptarea vieții noastre - un adevărat tezaur de mărturii minunate ce adeveresc puterea adu­că­toare de sfințenie a nevoinței 12.00 Lei
Sfarsitul veacurilor pe intelesul tuturor. Talcuirea la Apocalipsa a unui martir din secolul XX
Sfarsitul veacurilor pe intelesul tuturor. Talcuirea la Apocalipsa a unui martir din secolul XX Tâlcuirea la Apocalipsă a Sfântului Ermoghen este o neprețuită călăuză către Lumină și Adevăr, căci, prin cuvinte puține și limpezi, ni se deschide fiecăruia drum către noima adâncă și lucrătoare a cuvintelor grăite de 32.00 Lei
Evanghelia Maicii Domnului. Scrieri despre Imparateasa cerului si a pamantului
Evanghelia Maicii Domnului. Scrieri despre Imparateasa cerului si a pamantului „Eu sunt gângav și, vai, slab cu mintea când vreau să vorbesc despre Preasfânta Maică a lui Dumnezeu... Dacă fiecare atom al meu ar începe să grăiască în graiul heruvimilor și serafimilor, nici pe de-aproape n-aș putea să o 30.00 Lei
Din vistieria inimii mele
Din vistieria inimii mele Cartea aceasta este pregătită anume pentru tine. Din clipa în care o vei citi, ea nu va mai fi numai a mea, ci va fi și a ta.. Cele din "vistieria inimii mele" vor intra și în "vistieria inimii tale"... 45.00 Lei
Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine? Convorbiri cu Parintele Teofil Paraian
Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine? Convorbiri cu Parintele Teofil Paraian În cuprinsul acestei cărți, totul este natural, totul este lin și liniștit; totul este în carte cum a fost în realitate. Pe parcursul expunerii mele, am vibrat adeseori, împreună cu cei ce esrau de față, la înregistrare. În cuprinsul acestei cărți, am dat 45.00 Lei
Hristos, doctorul sufletelor si al trupurilor noastre
Hristos, doctorul sufletelor si al trupurilor noastre Domnul Iisus a venit pe pământ ca doctor pentru cei ce au trebuință de vindecare, pentru cei suferinzi, care poartă în pieptul lor o inimă înfrântă și tăiată-împrejur. El a luat asupra Sa firea omenească, cu toate ale sale, în afară de păcat. 22.00 Lei
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 3 - Calauza intru sanatatea sufleteasca si trupeasca a copiilor
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 3 - Calauza intru sanatatea sufleteasca si trupeasca a copiilor Trupul este templu al Duhului Sfânt, iar sufletul este mai de preț decât întreaga lume. Volumul al treilea din seria Arta de a crește copii buni în vremuri noi se dorește o smerită călăuză pentru părinții ce doresc a-și crește fiii și fiicele cu 43.00 Lei
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 2. Calea unei bune educatii: autoritate si iubire
Arta de a creste copii buni in vremuri noi. Vol. 2. Calea unei bune educatii: autoritate si iubire Cum poți fi un părinte ferm, dar iubitor? Cum formezi un copil responsabil, fără să devii prea autoritar sau prea permisiv? Volumul 2 din Arta de a crește copii buni în vremuri noi se dorește a fi un ghid ușor de înțeles, cu multe exemple practice 40.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact