Iertarea nu este un simtamant la care se ajunge cu usurinta. Uneori, durerea provocata de oameni ne paralizeaza viata si ne poate opri din a ne realiza visele. Insa trebuie sa ne aducem aminte mereu sa traim dupa legea iertarii.
Atunci cand suntem dispusi sa iertam, lasam sa curga un izvor de energie care vindeca si ne revitalieaza viata. Atunci cand nu iertam, dimpotriva, ne putem bloca visurile si idealurile, ne putem afecta relatiile cu ceilalti, vietile noastre devin ca apele statatoare, lipsite de dinamism.
Atunci cand mentinem furia si resentimentele, acestea ajung sa ne loveasca tot pe noi, pentru ca ne inchidem singuri intr-o inchisoare. Insa atunci cand decidem sa iertam, universul ne ofera metode prin care ne putem vindeca si putem merge mai departe, trecand peste durere. Oamenii care nu iarta sunt plini de amaraciune, dar atunci cand ierti, te eliberezi de trecut si de amaraciune.
Lipsa iertarii este cea care construieste in jurul nostru o fortareata si ne opreste sa participam la activitati impreuna cu familia si prietenii si ne impiedica sa ne rezolvam problemele financiare, de la serviciu si sa ne ingrijim sanatatea. Iertarea, in schimb, este cea care deschide usa catre tot ceea ce are universul de oferit.
Atunci cand inima iti este deschisa, devii un magnet care atrage toate lucrurile bune din viata ta. Iertarea incepe cu decizia pe care o iei in tacere, in inima ta, de a te elibera de ura, resentiment si teama si te aduce mai aproape de viata pe care ti-o doresti cu adevarat.
Cum iertam?
Poti sa ierti prin simpla hotarare pe care ai luat-o in sinea ta, sau poti sa afirmi acest lucru, pentru a-ti aduce in gand starea de liniste pe care o aduce iertarea. Daca nu se poate vorbi cu persoana pe care doresti sa o ierti, cel mai bun lucru pe care il putem face este sa vizualizam iertarea, ca un dialog linistit.
Imaginandu-ti ca langa tine este persoana cu care te-ai certat, ii poti comunica faptul ca ai iertat si ca ceea ce a fost intre voi (ura, pizma, conflict) a disparut pentru totdeauna si ca le doresti tot binele din lume. Ne este si mai usor atunci cand impacarea este acceptata, asa ca ne putem imagina si ca persoana respectiva ne accepta si este dispusa, la randul sau, sa fie iertata.
Acelasi lucru il putem face si atunci cand nu putem vorbi cu o persoana pe care am ranit-o sau pe care am suparat-o cumva. Ne putem rezerva un moment al zilei in care sa dialogam cu persoana respectiva, cerand iertare in inima, in mintea noastra. Nu trebuie insa sa uitam sa ne iertam pe noi insine: de cele mai multe ori, impacarea cu sine este cea mai grea. Prin iertare ne eliberam de negativism si ne luam de pe umeri o povara.
Vizualizarea momentului in care primim sau oferim iertarea cuiva ne poate aduce pacea in suflet, pentru ca cel mai des oamenii sunt cei care ne provoaca cea mai mare suferinta, si nu lipsa banilor, a hranei sau a altor lucruri. Spuneam la inceput ca iertarea nu e ceva la care se ajunge cu usurinta. Putem spune ca nu este nici usor de pastrat, daca ne aducem aminte ce i-a spus Iisus lui Petru, atunci cand acesta a intrebat de cate ori trebuie sa ierte cuiva care a pacatuit fata de el: "Nu-ti spun de sapte ori; ci de saptezeci de ori cate sapte!" (Matei 18:22)
Livia Popescu
Livia Popescu
-
Despre iubirea aproapelui
Publicat in : Predici de duminica -
Iubirea aproapelui
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Iubirea aproapelui
Publicat in : Credinta -
Samarineanul milostiv sau despre iubirea aproapelui
Publicat in : Duminica a 25-a dupa Rusalii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.