Orisice lucru pe care il simtim fapta sau cuvant este o aratare a ceea ce este inlauntrul nostru. Fie bune sau rele intamplarile vin spre noi spre indemn sau spre incercare, spre a fi povatuit sau spre a fi rasplatit. Cele ce vin spre incercare sunt socotite de oameni a fi rele iar cele ce vin spre povatuire si rasplatire sunt atat bune cat si rele.
Nimic nu se petrece intamplator caci nici un bine si nici un rau nu i se intampla omului fara un scop anume. Fiecare este insotit in orice clipa a vietii de Ingerul sau pazitor care nu-l paraseste nicodata si care doar se indeparteaza atunci cand omul lucreaza fapta rea pentru a se aproia din nou de el atunci cand se roaga.
Rugaciunea infocata imbinata cu o vietuire potrivita poate schimba natura intamplarilor si poate duce la imbunatatirea acestora intarind in acelasi timp pe omul credincios si bun, in timp ce omul rau sau care s-a rupt de Dumnezeu, este dus in directia opusa, spre cele rele..
In ortodoxie nu exista predestinare, si chiar daca nimic nu este intamplator binele se poate transforam in rau cand omul se departeaza de Dumnezeu si in bine atunci cand se apropie de acesta prin rugaciune si fericit este omul care pentru orice intamplare buna sau rea cauta radacina acestora numai in Dumnezeu si are puterea sa mutumeasca deopotriva pentru toate.
Nu este rugaciune atat de grabnic auzita ca aceia in care omul cere sa se impace cu cel manios invinuindu-se pe sine si socotindu-se mai ticalos decat cel care il asupreste şi il prigonesste si care vede in el cauza tuturor relelor lumii. Atunci cand esti in ochii tai uraciune si tot uraciune socotesti si slava oamenilor, poti fi sigur ca mergi pe calea cea dreapta si ca esti unit cu Dumnezeu.
Din pacate societatea in care traim prin cultivarea mandriei, a respectului exagrat pentru propria persoana, a dreptatii omenesti uita adeseori ca "dreptatea noastra este inaintea Domnului ca o carpa lepadata".
Atunci cand binele este socotit rau si raul bine pentru cei mai multi dintre noi si cand constatam ca ne supara numai gandul ca am putea sa primim ocari nu pentru faptele cele bune ci pentru cele rele putem lesne intelege de ce ne simtim adeseori atat de departe de Dumnezeu si toata viata noastra este o lupta continua pentru a ne hrani orgolii si mandrii.
(Dupa cateva idei din cartile" "Staretii, despre vremurile de pe urma" si "Mantuirea Pacatosilor")
Dorina Stoica
Dorina Stoica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.