Racle realizate pentru moastele Sfantului Grigorie Decapolitul
De la inceput, moastele sfintilor erau pastrate in racle sau sicrie confectionate din lemn sau metale pretioase; lucrate artistic, aveau reprezentate scene sculptate cu episoade din viata sfantului respectiv.
Asemenea racle au fost realizate si pentru moastele Sfantului Grigorie Decapolitul, care se afla in Manastirea Bistrita.
1. Racla de lemn zugravita. Executata din porunca marelui ban Barbu Craiovescu in anul 1497 cand au fost aduse la Manastirea Bistrita sfintele moaste; ele au fost pastrate in ea pana in secolul al XVII-lea. Datorita numeroaselor transporturi in Pestera din apropiere, unde chiar a ramas aproximativ o suta de ani, racla s-a degradat din cauza igrasiei. Despre ea, Virgil Draghiceanu scrie ca "este unul dintre cele mai vechi producte artistice, in lemn zugravit in fresca, care ne-a ramas".
2. Racla din lemn de cedru. Donata de voievodul Radu Mihnea, racla dateaza din anul 1613, cand domnul a venit sa se inchine sfintelor moaste pastrate in Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul. Constantand ca racla donata de banul Barbu era degradata, a hotarat ca, din propria cheltuiala, sa fie executata una noua din lemn de cedru. Lucrata artistic, pe capac este gravata slavoneste si, partial, romaneste, urmatoarea inscriptie: "Acest cosciug l-a facut domnul nostru, Io Radu voievod, fiul raposatului loan Mihnea voievod, cand a venit la sfanta Manastire Bistrita, la Sfantul Cuvios Grigorie Decapolitul, in Pestera. Si a fost si cinstitul si mai mare patriarhul chiar Chirii de la Alexandria. S-a trudit ieromonahul Teofil egumenul". Inscriptia publicata prima data de N. Iorga, a fost corectata de profesorul Virgil Candea. Racla a fost dusa la Bucuresti si pastrata in Muzeul de Arta, ca obiect de mare valoare artistica.
3. Racla de argint aurit. Donatie a voievodului Constantin Serban si a doamnei Balasa, racla a fost executata in anul 1656 de mesterul argintar Martinus Weiss cel Batran din Brasov. Masurand 1;45 m lungime, are in exterior reprezentati 21 sfinti cuviosi, fiecare asezati intre doua colonete. Pe laturile capacului, de o parte si de alta, sunt doi sfinti apostoli, tot intre colonete, iar la capataie, buchete de flori si fructe. Pe latura de la cap, se afla scena Rastignirea Mantuitorului, iar pe cea de la picioare, Stema Tarii Romanesti. Fata de sus a capacului are chipurile Sfintilor imparati Constantin si Elena pe care ii binecuvanteaza Iisus Hristos, asezat pe norii cerului intre ingeri. La mijlocul capacului, se afla icoana Sfantului Grigorie Decapolitul, avand la picioarele sale ingenuncheati pe voievodul Constantin si doamna Balasa, invesmantati in costume domnesti, cu coroane imparatesti pe cap.
Impresionat de aceasta capodopera a artei religioase romanesti, arhidiaconul Paul de Atep nota in anul 1657, ca Sfantul Grigorie "este asezat intr-o racla de argint, poleita si sculptata in relief pe partea convexa a capacului cu chipurile intocmai ale sfintilor. De jur imprejurul raclei sunt chipurile altor sfinti si ingeri. Aceasta racla este o danie a raposatei Balasa, doamna lui Constantin voievod, care a trimis si a pus sa fie facuta in Tara Ungureasca, unde se gaseau mesteri iscusiti. Se ( spune ca a dat giuvaergiului numai ca leafa o mie cinci sute de reali. Daca te uiti la ea, iti ia ochii".
Numele donatorilor si anul confectionarii sunt mentionati de inscriptia gravata in metalul raclei, care adevereste ca: "Acest sicriu, facutu-l-am noi, robii lui Dumnezeu, Io Constantin voievod si doamna mea Balasa, punandu-se intr-insul cinstitele moaste ale Preacuviosului Parintelui nostru Grigorie Decapolitul, la Manastirea Bistrita. Spre vesnica pomenire. Anul Domnului 1656".
Numeroasele procesiuni, facute de-a lungul secolelor cu sfintele moaste prin localitatile din sudul tarii, au cauzat deteriorarea raclei. In consecinta, s-au impus unele reparatii, si chiar imbunatatiri fata de realizarea originala. Astfel, in conventia din luna august 1904, incheiata intre conducerea Manastirii si argintarul Th. Andreescu din Bucuresti, se prevedea urmatoarele: "Se va desface toata imbracamintea de pe sicriu si se va drege prin foc pe unde este stricata; se va netezi peste tot cu sticla, facandu-se ca noua. Fata de sus a capacului, care este cu totul sparta si turtit argintul care inchipuieste icoana Sfantului Grigorie, se va pune captusala materiala pe dedesupt si se va lipi peste tot pe unde este spart de vechimea timpului prin care a trecut. Chipurile sfintilor care sunt pe racla poleiti cu aur, fiind deja luat aurul pe alocuri, curatindu-se prin foc se va lua aurul de peste mai multe locuri, asa ca se va polei peste tot cu aur. Tortile sicriului, din care una s-a rupt in drumul facut cu ocazia procesiunii cu sfintele moaste in Gorj a.c., precum si cea de la ridicarea capacului, se vor face din nou. Nasturii care vor ornamenta capacul pe dinlauntru, la tapiterie, se vor face din argint. Pentru picioare la sicriu, inchipuind capete de serafimi cu aripi, se vor face tot de argint. Se va face niste pervazuri de jur imprejurul incheieturilor imbracamintei argintariilor, deoarece care sunt s-au faramat in multe locuri si nu se incheie racla destul de bine. Se va pune o incuietoare destul de buna. Se va pune un arc de otel la deschizatura capacului spre a sta singur deschis".
Dupa efectuarea acestor lucrari de reparatii capitale, s-a asezat o inscriptie care arata ca: "Aceasta sfanta racla s-a reparat in zilele Mariei Sale regelui Romaniei Carol I, cu binecuvantarea P.S.S. parintelui episcop al Ramnicului-Noului Severin, D.D. Atanasie Mironescu. Si cu osteneala Cuviosiei Sale parintelui protosinghel Damaschin Pandelescu, superiorul sfintei Manastiri, 1 ianuarie 1905". Cu privire la aceasta reparatie, protoiereul Meletie Rautu scrie ca "s-a luat o frumoasa garnitura de argint ce impodobea marginile si s-a pus o banda de argint simpla, iar in locul auriturii veritabile s-a uns cu bronz care acum s-a sters".
De racla sfintelor moaste s-a ocupat si superiorul Filip Florescu ieromonahul, care, in urma interventiei facute la 18 august 1911 catre Episcopia Ramnicului, primeste aprobarea sa scoata din inventarul Manastirii sapte paftale si cateva bucati din cadelnite de argint pentru confectionarea unor ornamente necesare raclei Sfantului; de asemenea, intentiona sa o poleiasca "cu aur veritabil".
Arhim. Veniamin Micle
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.