CĂTRE PREACUVIOASA MAICĂ NAZARIA
Hristos a înviat!
Cinstită maică Nazaria, să te bucuri întru Domnul, iar de la mine părintească blagoslovenie îţi trimit.
Scrisoarea mea de alt’ nu este către sfinţia ta, tară decât am înţeles că sfinţia ta te-ai fi mâhnit oarecum si îti pare rău. căci ţi-ai lăsat chiliuţa cea de la Ceahlău si liniştea, si pacea sufletească, si odihna care ai avut acolo. Şi ai venit acolea, unde acum îţi urmează oarecare neîmpăcare sufletului sfinţiei tale şi neliniştire, şi tulburarea din pricina a oarecăror neorânduieli şi tulburări ce se întâmplă între oarecare dintre maici. Şi căci ai înţeles că eu n-aş fi lepădat cu totul de maici şi n-aş voi să fie supt sfatuirea nevredniciei mele, pentru care te rog pe sfinţia ta să lepezi toată scârba şi mâhniciunea din sufletul sfinţiei tale si cu toată osârdia si bucuria să săvârşeşti lucrul ce ţi s-a încredinţat de la Dumnezeu, ştiind că toate necazurile şi ispitele lumii acesteia sunt vremelnice şi trecătoare, iar plata şi bucuria ce să pricinuieşte din ele este veşnică şi netrecătoare.
Şi să nu-ti pară că îţi urmează oarecare turburare şi risipire a liniştii ce ai avut acolo, ţi s-ar pricinui vreo pagubă sau vreo scădere din fapta bună, aflându-te în mijlocul surorilor şi slujind mântuirii lor. Nu, nicidecum să nu socoteşti una ca aceasta, că nu ţi se pricinuieşte pagubă, ci încă mai tare şi mai multă plată, şi mai strălucită cunună, că precum dragostea este mai tare decât toate faptele cele bune, aşa şi lucrul acesta ce ţi s-au încredinţat, fiindcă este lucrul dragostei, mai mare este decât toate celelalte lucruri bune. Şi acestea ţi le scriu sfinţiei tale, vrând să mângâi scârba sfinţiei tale, ceea ce ţi s-au pricinuit din venirea de la Ceahlău.
Iar pentru că ai înţeles că eu m-aş fi lepădat cu totul de sfatuirea maicilor şi de schit, vei şti, sfinţia ta, că până acum nici au trecut prin mintea mea un cuget ca acela, ci acele ce ai auzit au fost nişte cuvinte răsuflate, grăite de la oarecare, dar eu nu m-am lepădat nicidecum, nici mă lepăd. Şi cum ar fi fost una ca aceasta? Căci atunci când am tăcut rânduiala aceasta împreună cu cartea părintelui mitropolit, şi vestire oarecare am avut cum că după Dumnezeu şi dumnezeiesc este lucrul acesta. Pentru aceasta, de vei mai auzi de acum înainte niscareva cuvinte de acest fel, să nu le crezi.
Pentru aceasta iarăşi mai adaog aceste hotărâri ale ticăloşiei mele. Adică, să nu mai laşi pe maici să mai vie în mănăstire pentru mărturisire, ci să se mărturisească la preotul Ioniţă, după cum am zis de multe ori. Iar având vreo una [din ele] îndoire la oarecare duhovnicească pricină, când cu întâmplare, pentru vreo treabă, va veni vreun duhovnic de ai noştri, atunci îşi va dezlega îndoirea. După cum şi altele, care vor avea nevoie, din destul se vor mărturisi la dânsul atuncea.
De să va întâmpla vreunei surori moarte grabnică, şi n-a fi vreme ca să trimiţi în mănăstire, apoi atuncea să aveţi voie să chemaţi un ieromonah ori de unde veţi avea îndemână, ca să o călugărească.
Când va fi trebuinţa de a călugări niscareva surori, să trimiteţi două maici cucernice cu răvaş către mine. scriind si numele surorilor acelora. Şi luând eu răvaş, si numele lor, voi chema pe duhovnicul lor, la care se mărturisesc surorile, şi-l voi întreba pentru aşezarea lor, şi atuncea, de mă voi vesti si eu, apoi voi trimite preot duhovnic si le va călugări, după cum si din gură am vorbit cu sfinţia sa, cinstita maică Olimpiada şi maica Matrona, pe care sunt bine încredinţat că pe toate le vei fi auzit din gura sfinţiilor lor.
Si pentru ca mai mult şi mai bine să se întărească lucrul acesta, iată că trimisei si pe iubiţii fraţii ticăloşiei mele. adică pe duhovnicul Silivestru si pe monahul Iosif, ca si prin glas viu să vă vestească toată voia si scopul meu şi să împace maicile, şi să potolească turburarca lor. si să ridice smintelile din sufletele lor. Acestea îţi vestesc sfinţiei tale, iar darul si mila Domnului nostru lisus Hristos, prin rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, să vă acopere şi să vă păzească de-a pururea.
Aprilie 24, 1789
Rămânând şi eu a sfinţiei tale smerit părinte sufletesc şi către Dumnezeu nevrednic rugător.
Paisie Stareţul Sfintei Mănăstiri Neamţului.
Cuvinte si scrisori duhovnicesti. Vol. 1; Editura Doxologia
Cumpara cartea "Cuvinte si scrisori duhovnicesti. Vol. 1"
-
Acatistul Sfantului Paisie
Publicat in : Acatiste
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.