Sarbatorile de iarna "bat la usa", iar o data cu ele sunt reinviate traditiile si obiceiurile oltenesti pastrate din mosi-stramosi. In aceasta zona etnografica, exista traditii si obiceiuri inedite, care inca se mai pastreaza in mediul rural si care constituie o unicitate in tara noastra.
Scormonitul in foc: este un obicei practicat in majoritatea satelor oltenesti, in Ajunul Craciunului. Toti membrii familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau cu o joarda in foc, zicand:
"Buna dimineata lui Ajun
Ca-i mai buna a lui Craciun
Intr-un ceas bun
Oile lanoase
Vacile laptoase
Caii incuratori
Oameni sanatosi
Sa se faca bucatele, porombul, graul."
Adunatul gunoaielor: este un ritual ce se practica chiar in ziua de Craciun. Cei ai casei merg prin curte si aduna toate gunoaiele, in credinta ca gospodaria va avea pui multi, iar femeile se aseaza pe vine, asa cum vor sta clostele pe oua, in anul urmator.
Colindatul: in toata zona Olteniei exista numeroase colinde specifice, dar cele mai cunoscute si raspandite sunt Steaua si Plugul cel Mare. Steaua:este o datina straveche care inca se mai practica din Ajunul Craciunului si pana la ivirea zorilor. Ceata este formata din patru copii, fiecare dintre ei avand un rol prestabilit in cadrul grupului: unul tine steaua, celalalt este responsabil cu adunarea banilor, a nucilor si a covrigilor, iar ceilalti doi tin sacuiul si un ciomag, pentru a se apara de caini.
Plugul cel Mare:este cel mai raspandit obicei ce se practica in noaptea de Anul Nou. Plugul se organiza de catre flacaii din sat, si era condus de un baiat mai viteaz numit "staroste", ce avea sarcina de a tine plugul de coarne si a rosti urarea. Ceata era compua de obicei din 12 flacai, iar spre deosebire de Plugusor, mergea numai la familiile instarite din sat.
Obiceiuri pentru aflarea ursitului: De Anul Nou se credea ca fetele nemaritate isi pot afla ursitul indeplinind anumite ritualuri prestabilite. Astfel, acestea numarau si leagau cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele iar a doua zi se duceau sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul era drept , viitorul sot va fi un barbat frumos. In cazul in care bucata de lemn erai una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, iar daca acesta era noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat.
Mosii de Craciun sau pomana de mana: este un obicei vechi de sute de ani, ce se practica atat in ziua de Ajun, cat si de Craciun. Dimineata, femeile pleaca la cimitir, unde tamaiaza mormintele, dupa care se intorc acasa, scot colacii care stau la copt si ii pun pe masa. Pe fiecare colac pun cate un ou si cate o lumanare, dupa care se trimit prin vecini.
Pitaraii: obicei de pe vremea dacilor. Este un obicei ce se practica inca de momarlanii din Valea Jiului, si semnifica sacrificiul adus divinitatii drept multumire pentru rodnicia holdelor si a pomilor. Pitaraii sunt numai barbati, copii sau adolescenti, organizati in cete. Imbracati in haine populare, se aduna in noaptea dinaintea Ajunului, impodobesc steaguri cu clopotei, naframe multicolore, ciucuri si coronite de flori, dupa care le agata pe prajini de cativa metri lungime. Odata terminat acest ritual, alaiul porneste la colindat pe la casele din sat.
Localitatea Jiet este una in care colindul pitarailor se pastreaza nealterat de sute de ani, la fel ca si strigaturile ce insotesc “invartita jieneasca”:
“Cat ii Soarele de sus
Pitarai ca-n Jiet nu-s
Cu feciori inalti-frumosi
Si la minte sanatosi
Cat ii Soarele de mare
La Jiet intai rasare.”
Pasca Iulia
Iulia Pasca
-
De cand incepem sa cantam colinde?
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.