Sinagogile, locasurile de cult ale evreilor

Sinagogile, locasurile de cult ale evreilor

Sinagogile sunt locasurile de cult ale evreilor. Cand iudaismul a fost constituit in toate comunitatile iudaice din Tara Sfanta (Israel), din diaspora si chiar din Ierusalim, unde exista Templul Sfant, pe alocuri au aparut anumite cladiri in care, desi nu se savarsea nici un cult sacrificial, se adunau evreii, pentru rugaciune si pentru citirea/explicarea Legii. Aceste locasuri de rugaciune se numesc "sinagogi".

Momentul exact al aparitiei acestor cladiri (sinagogi) ramane insa neclar. Opinia majoritara este aceea ca sinagogile au aparut pentru prima data in Babilon, in timpul celor 70 de ani de robie (608-539 i.Hr), ca un substitut al cultului de la Templul din Ierusalim. In regiunile din Tara Sfanta, acestea au fost introduse de catre Ezdra.

In legatura cu aparitia sinagogilor, exista insa si varianta potrivit careia acestea au aparut in Iudeea, dupa Ezdra si Neemia, adica in perioada elenistica. Altii, mai putini la numar insa, considera ca sinagogile sunt o creatie palestiniana, dar anterioara daramarii Templului, din anul 586.

Sinagogile sunt vazute deci, de catre majoritatea, ca o consecinta a reformei lui Iosia, regele lui Iuda, pe la sfarsitul secolului al VII i.Hr, in vremea profetului Ieremia. Datorita renasterii spirituale din aceasta perioada, evreii din mediul rural, care nu puteau ajunge la Templul din Ierusalim decat cu ocazia marilor sarbatori, cand aduceau jertfe, au deprins obiceiul de a se aduna in anumite zile de peste saptamana, pentru un cult axat in special pe rugaciune si cinstire a lui Dumnezeu.

Incertitudinea care planeaza asupra aparitiei sinagogilor este sustinuta si de lipsa unor marturii scrise vechi, care sa ateste momentul si imprejurarile exacte in care au aparut aceste cladiri. Abia incepand cu secolul al III-lea i.Hr apar primele marturii scrise (papirusuri), despre existenta unor sinagogi in Egipt, numite "locuri de rugaciune".

Iosif Flavius, in cartea "Razboiul iudaic" (VII, III, 3) afirma ca, in Antiohia Siriei, sub succesorii lui Antioh al IV-lea Epifanes, ar fi existat de asemenea o sinagoga. O alta sinagoga iudaica, datand de la inceputul secolului I i.Hr, a fost descoperita la Delos. Acestea ar fi cele mai vechi marturii, in legatura cu sinagogile iudaice.

Cat despre aparitia in Babilon a primelor sinagogi iudaice, nici unul dintre textele biblice invocate (in special, cele doua pasajele din Ezdra: 8, 15-20; 11, 16) nu probeaza existenta unor locasuri iudaice de rugaciune in comun, in timpul exilului. Psalmul 136, din contra, exclude aceasta posibilitate: "La raul Babilonului, acolo am sezut si am plans, cand ne-am adus aminte de Sion. In salcii, in mijlocul lor, am atarnat harpele noastre. Ca acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut noua cantare, zicand: "Cantati-ne noua din cantarile Sionului!" Cum sa cantam cantarea Domnului in pamant strain?" (Psalmul 136, 1-5).

Pentru aparitia in Palestina a primelor sinagogi ar putea fi adusa, ca si marturie, Cartea lui Enoh (apocrifa), care vorbeste despre "case de adunari" ale credinciosilor. Acestea insa puteau exista cel mai devreme in perioada Macabeilor.

Imparatul David, in Psalmul 73, ne spune despre daramarea Templului din Ierusalim, in vremea babilonienilor: "Ca in codru, cu topoarele au taiat usile locasului Tau, cu topoare si ciocane l-au sfaramat. Ars-au cu foc locasul cel sfant al Tau, pana la pamant; spurcat-au locul numelui Tau. Zis-au in inima lor impreuna cu neamul lor: "Veniti sa ardem toate locurile de praznuire ale lui Dumnezeu de pe pamant." (Psalm 37, 7-9). Ceea ce David numeste "locuri de rugaciune" sunt, se pare, sinagogile sau niste forme primare ale acestora.

Dupa cum se vede, nu se poate vorbi de un moment exact si de un loc unic, in care sa fi aparut sinagogile. Acestea au aparut progresiv, putin cate putin, simultan, in diferite locuri, sub presiunea a doi factori caracteristici ai iudaismului de dupa exil: impunerea unitatii sanctuarului, importanta din ce in ce mai mare acordata Legii. A fost necesara intemeierea unor cladiri speciale, in locuri aflate la mare distanta de Ierusalim, pentru rugaciunea zilnica. Cat despre studierea Legii lui Moise, sinagogile au aparut, la inceput, mai mult ca locuri de invatamant religios si de studiu, decat de rugaciune.

In perioada Mantuitorului Iisus Hristos, sinagogile erau deja o realitate, in toate comunitatile de evrei cunoscute. In sinagogile iudaice si-au inceput predica si multi dintre Apostoli, urmand Mantuitorului, care a venit sa cheme la mantuire mai intai pe oile cele ratacite ale casei lui Israel, iar mai apoi pe tot omul (toate popoarele).

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

Pe aceeaşi temă

19 Iulie 2012

Vizualizari: 15766

Voteaza:

Sinagogile, locasurile de cult ale evreilor 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli
Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli După 30 de ani petrecuți în comuniune cu natura, Nicolae Onu și Mihaela Onu îți arată care sunt plantele tămăduitoare ce alină durerile trupului și suferințele sufletului. De la roinița care liniștește creierul și sufletul, la ciupercile care se luptă cu 73.89 Lei
Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet
Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet În acest volum, părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge ne oferă tulburătoarea poveste a celei mai faimoase icoane a Ortodoxiei: Troița Cuviosului iconar Andrei Rubliov. Uitat sau deformat în interpretările moderne, secretul teologic și duhovnicesc al 37.00 Lei
Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul
Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul Troparul Cuvioasei Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând CRucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru acesta și cu în 16.91 Lei
Mangaiere pentru bolnavi
Mangaiere pentru bolnavi În Condacul al 8-lea din Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate putem citi: Cât de apropiat ești de noi în ziua bolii! Tu Însuți îi cercetezei pe cei bolnavi, Tu Însuți Te apleci spre patul celui suferind. Și inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi 31.71 Lei
Viata Maicii Domnului in traditia bizantina
Viata Maicii Domnului in traditia bizantina Relativa puținătate a episoadelor evanghelice care o au în centru pe Maica Domnului reflectă atât centralitatea hristologică a Evangheliei Bisericii, cât și discreția și smerenia exemplară care au caracterizat întreaga existență pământească a Fecioarei 37.00 Lei
Despre Maica Domnului si sfinti
Despre Maica Domnului si sfinti Cuvintele Sfântului Nectarie sunt ­descoperire a învățăturii celei adevărate și ­drept‑slăvitoare și, totodată, izvod de rugăciune necontenită, înăl­țân­du‑ne inimile și cugetele la Dumnezeu spre a primi vindecare, luminare și întărire.  15.86 Lei
File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos
File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos Sfântul Munte se aseamănă unui stup. Așa cum în acesta există cuiburi de albine, tot astfel şi în Athos – multe chilii monahale. Şi, precum în stup fără încetare zumzăie albinele, tot la fel şi în Athos monahii, ziua şi noaptea, rostesc psalmi şi imnuri 47.57 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact