Meditatia transcendentala

Meditatia transcendentala - Istoric

Fondatorul Meditatiei transcendentale, Mahesh Prasad Warma, s-a nascut la Jabalpur (India), in anul 1918, autonumindu-se mai tarziu Maharishi Mahesh Yogi si fiind venerat de catre adeptii sai cu titulatura de "Sfintia Sa". Dupa ce o perioada s-a dedicat studiului fizicii, pe care - asa cum el insusi declara - l-a intrerupt in 1942, s-a intalnit cu Swami Brahamananda Saraswati (1869-1953), un calugar hindus, cunoscut sub numele de "Guru-Dev" ("invatator divin"). In continuare, el devine discipolul acestui guru, care il va initia in traditia hinduista non-dualista a Vedantei, promovata de filosoful indian Shankara (sec. VIII-IX d.Hr.). Moartea maestrului sau spiritual, survenita in 1953, i-a tulburat foarte tare viata, mai ales ca era discipolul preferat al acestuia. Drept urmare, in anul 1953, se retrage pentru doi ani la Uttar Kashi, dupa care isi va incepe activitatea publica in Madras si in alte parti ale Indiei. Se afirma chiar ca, inainte de moartea sa, maestrul si-ar fi mandatat discipolul sa dezvolte o forma simpla de meditatie, pe care sa o poata invata si practica oricine doreste. De asemenea, tot la indemnul acestuia, Mahesh Yogi va fonda "Spiritual Regeneration Movement" ("Miscarea de Reinnoire Spirituala"), devenita functionala dupa sosirea la San Francisco (S.U.A.), probabil in 1958 sau 1959.

Dupa ce s-a stabilit in Occident, Mahesh Yogi a continuat sa-si propovaduiasca doctrina sa, intr-o prima faza, tot intr-o forma religioasa, lucru demonstrat mai ales de titlurile lucrarilor sale aparute in acea perioada. Putin mai tarziu, insa, prima sa lucrare fundamentala, aparuta in 1963 in editie indiana si in 1966 intr-o editie engleza revizuita, ne arata intentia sa clara de a detasa aceasta practica de incarcatura sa religioasa si de a o prezenta si interpreta in contextul mai larg, secularizat-stiintific al gandirii apusene. Aceasta tendinta a fost urmata de fondarea, in anul 1965, a "Students International Meditation Society" ("Societatea de Meditatie Internationala a Studentilor"), care nu face altceva decat sa reflecte succesul acestei miscari de pe la mijlocul anilor '60 in randul universitatilor americane. Prin toate masurile intreprinse de catre promotorii ei, miscarea Meditatiei transcendentale a incercat sa se adapteze, de fapt, necesitatilor si metodelor occidentale, fiind reco-mandata ca antidot impotriva stresului si dinamicii aproape insuportabile din societatea apuseana. Fireste, cursurile de initiere erau predate in schimbul unor taxe, conform uzantelor din aceasta societate. Pe aceeasi linie, in anul 1966, s-a desfasurat primul curs de initiere si formare a maestrilor in Meditatia transcendentala, care a avut loc in recent intemeiata Academie de Meditatie de la Shankarcharya Nagar (Rishikesh), de la poalele muntilor Himalaya.

In acelasi demers, respectiv de a conferi acestei practici si doctrine o coloratura stiintifica si de a o adapta contextului si atmosferei academice, incepand cu anul 1969, Meditatia transcendentala a primit o noua denumire: "Science of Creative Intelligence" ("Stiinta Inteligentei Creatoare"), o denumire agreata de insusi Mahesh Yogi, desi nu el este autorul ei. Eforturile de a integra miscarea in lumea academica s-au materializat ulterior in organizarea a tot felul de simpozioane stiintifice si de pretinse cercetari experimentale privind starile meditative ale constiintei, iar din 1971 in organizarea treptata a "Universitatii Internationale Maharishi", pentru inceput in California (Santa Barbara) si apoi in Iowa (Fairfield). Tot la fel, in Europa, mai precis la Weggis (Elvetia), a fost fondata "Universitatea Maharishi pentru Cercetari Europene", avand acelasi scop de propagare a Meditatiei transcendentale. De fapt, ambele institutii si-au propus realizarea unui asa-numit "plan mondial", inscris pe linia mondializarii sau globalizarii societatii umane. Acest proiect, schitat in 1972, isi propunea ambitiosul scop de a crea 3600 de centre locale si 36 de centre de coordonare, in vederea convertirii in toate tarile la Meditatia transcendentala a unui procent din populatie, ceea ce ar fi echivalat cu apartenenta a un milion de persoane la fiecare centru local. Conform predictiilor reprezentantilor acestei miscari, practicarea acestui exercitiu de catre un procent din populatie ar fi suficienta pentru diminuarea criminalitatii si pentru realizarea unei societati cat de cat ideale. Apogeul premergator acestui proiect, in opinia promotorilor miscarii, l-ar constitui inaugurarea in 1975 a "Evului iluminarii" si crearea in 1976 a "Guvernului Mondial pentru Evul iluminarii", cu sediul la Seelisberg (Elvetia). Dupa parerea acelorasi promotori, realizarea unei societati ideale in intreaga lume nu poate fi decat opera a zece "ministere" constituite in acest scop: pentru Dezvoltarea Constiintei, pentru Legea naturala si Ordine, pentru Integritate culturala si Armonie universala, pentru Educatie si Iluminare, pentru Festivitati si implinire, pentru Bunastare si Progres, pentru Informatie si Inspiratie, pentru Cercetare si Dezvoltare, pentru Capitalele Evului Iluminarii si pentru Sanatate si Nemurire. In afara de ministri, exista guvernatori responsabili pentru toate "capitalele" Evului Iluminarii, respectiv asa-numitele "epoci" ale Meditatiei transcendentale. Intre anii 1976-1977, nu se mai consemneaza nici un fel de noi initiative organizatorice, ci doar preocupari energice in domeniul fenomenelor parapsihologice, cum ar fi levitatiile etc, care au fost facute, in cele din urma, publice. Aceasta miscare a resimtit un puternic recul in anul 1977, cand un tribunal din New Jersey (S.U.A.) a sesizat caracterul religios al acesteia si a interzis predarea unor cursuri de meditatie transcendentala in acest stat american. Daca s-ar fi recurs la o hotarare similara si in celelalte state americane, probabil ca aceasta miscare neoreligioasa ar fi putut esua in demersul sau pe teritoriul american.

Centrul mondial al acestei miscari se afla in apropiere de New Delhi (India), iar centrul european la Vlodrop (Olanda). Conform unor statistici, astazi ar exista in lume in jur de 3,5 milioane de practicanti ai acestui tip de meditatie, dar daca avem in vedere faptul ca meditatia in sine are un caracter privat, este foarte dificil de stabilit numarul exact al practicantilor.

Meditatia transcendentala - Doctrina

Gandirea lui Mahesh Yogi se fundamenteaza pe problema legata de monismul indian, de relatia existenta intre Absolut si relativ, intre unitatea si varietatea existentei. Mergand pe linia filosofiei vedantine nondualiste, el porneste de la premisa ca Absolutul si relativul reprezinta aceeasi realitate unica, Brahman. De fapt, ambele nu sunt altceva decat doua aspecte ale Existentei absolute, "care, desi nemanifesta in natura sa interioara, se manifesta ca o creatie relativa". Incercand sa raspunda logic la aceasta antinomie, respectiv cum poate fi aceasta Existenta simultan absoluta si relativa, el o face intr-un mod foarte simplu: "Un procent de 100% din Absolut si 100% din existenta relativa se unifica intr-o proportie de 100% viata in creatie". Aceasta afirmatie contravine unei traditii aproape dominante in traditia indiana, potrivit careia relativul este minimalizat in raportul sau cu Absolutul. Din acest punct de vedere, conceptia lui Maharishi se inscrie pe linia generala a neohinduismului.

Din punct de vedere terminologic, atitudinea lui Yogi se dovedeste oarecum inconsecventa. Astfel, mergand pe o linie traditionalist-conservatoare, el defineste Absolutul ca existenta, constiinta si fericire, il desemneaza ca sursa, origine si fundament al creatiei, ca realitate a vietii, ca existenta si potentialitate pura, ca o stare de constiinta pura, respectiv non-obiectuala, in fine ca Dumnezeu. In alta parte, insa, se foloseste, dimpotriva, de terminologia oferita de filosofia Samkhya, care utilizeaza cu preponderenta perechea de notiuni purusha-prakriti, reprezentand cele doua principii cosmice complementare, care ii ofera posibilitatea accesului la limbajul stiintific occidental. Existenta relativa, respectiv creatia, consta din asa-numitele "structuri" sau "straturi energetice", pe cand Existenta absoluta, pura, nu este nici materie, nici energie, neputand fi identificata cu ajutorul mijloacelor de care dispune fizica moderna, dar probabil cu acelea ale unei stiinte viitoare, care se va consacra in mod deosebit fenomenelor mentale. Cu toate acestea, terminologia stiintifica utilizata nu ne poate ascunde faptul ca Mahesh Yogi foloseste in general categoriile gandirii filosofico-religioase indiene.

Aparitia lumii fenomenale este descrisa de catre Mahesh Yogi in termenii cosmologiei Samkhya, in sensul ca Existenta absoluta nemanifesta se manifesta pentru inceput in forme subtile, eterice, insa dupa aceea in unele tot mai grosiere; astfel, se ajunge la aparitia spiritului, a eului, a constiintei, a simturilor, a sistemului nervos si, in cele din urma, a trupului si materiei, in ordinea amintita. Drept consecinta a actiunii "legii cosmice", se ajunge la un ciclu constand din aparitie, conservare, evolutie si distrugere. Hotarator pentru conservarea si evolutia creatiei este armonia celor trei aspecte sau "calitati" igunas) ale naturii iprakriti), asa cum invata filosofia Samkhya. Baza unei vieti corecte este tocmai libertatea fata de aceste "calitati", nu o atitudine negativa fata de acestea, fata de efectele "naturii" in general.

In acest context, problema cea mai importanta pentru Mahesh Yogi o reprezinta tranzitia dinspre Absolut spre relativ, dinspre linistea Existentei pure spre procesul creatiei si evolutiei. Raspunsul la aceasta il reprezinta suportul vietii iprana) si fapta (karma). Desemnata chiar in speculatiile upanisadice ca element fundamental si ultima Realitate, Maharishi se arata interesat de prana tocmai datorita posibilitatii acesteia de a se transpune in vibratii. El o defineste drept Existenta pura tocmai din acest motiv. O alta cauza a procesului evolutionist o reprezinta karma: conlucrand cu prana, karma face posibila aparitia spiritului si ratiunii individuale si, in cele din urma, a intregii existentei manifestate, create. Insa, intrucat, in succesiunea reincarnarilor, karma trebuie considerata, de asemenea, si invers un produs a actelor anterioare si, implicit, al spiritului individual, Mahesh Yo isi pune pe drept cuvant intrebarea daca mai intai a existat oul sa gaina, tragand concluzia ca nici unul din cele doua n-are prioritate ci ciclul creatiei si eliberarii trebuie considerat etern.

Pe de alta parte, trebuie retinut ceea ce semnifica pentr Mahesh Yogi dharma, privita in contextul relatiei dintre Absolut si relativ. Intr-o hermeneutica moderna, dharma reprezinta pentru e "acea forta implacabila a naturii, care guverneaza existenta. E intretine evolutia si constituie fundamentul vietii cosmice. E sustine tot ceea ce pretinde procesul evolutiei si intra in contradicti cu tot ceea ce se contrapune acestuia". In aceeasi viziune, dharm, se concretizeaza in domeniul relativului in diferite dharmas, cari reprezinta ceva in genul oricarei legi de viata pentru diferitele fiinte grupe, culturi, caste etc. O functie similara o atribuie Mahesh Yo, "legii cosmice" si "legilor evolutiei". Legea cosmica este definita de e ca "legea universului", care este fundamentul nenumaratelor le, care actioneaza evolutia intregii creatii. De asemenea, lege cosmica functioneaza la limita dintre Absolut si relativ, e armonizeaza Existenta nemanifesta si eterna cu cea manifesta, ata de diferita si relativa. In legatura cu legea cosmica, Mahesh Yo foloseste si notiunea de "inteligenta creatoare", care in formulare, propusa de acesta, si anume "Stiinta inteligentei creatoare", joaca un rol atat de important in doctrina Meditatiei transcendentale.

 

Meditatia transcendentala - Practici

Adeptii miscarii sustin ca Meditatia transcendentala ar fi o metoda naturala, stiintifica, care isi propune eliminarea stresului si starilor de nervozitate, inlaturarea afectiunilor psihosomatice si insomniilor, ingrijirea sanatatii, dezvoltarea bunei dispozitii si a inteligentei creative. De asemenea, ei promit diminuarea ratei criminalitatii din societate, reducerea costurilor ridicate pentru programul de educatie si sanatate, ca si realizarea unei ordini sociale paradisiace. In plus, spun acestia, metoda utilizata este usor de deprins si nu necesita decat doar 15-20 de minute zilnic.

Cine doreste sa cunoasca mai indeaproape aceasta metoda, trebuie sa se adreseze unui centru de Meditatie transcendentala sau unui initiator autorizat in aceasta "tehnica". Dupa aceea, el va fi invitat sa participe la doua comunicari obligatorii de initiere, chiar daca mai tarziu nu va dori sa practice aceasta tehnica.

Cele doua comunicari "Fa mai putin, dobandeste mai mult - a actiona in conformitate cu natura" si "Mecanismele evolutiei spirituale" sunt opera lui Mahesh Yogi si sunt reproduse intocmai de catre referent; ocazional, ele sunt prezentate si ca material didactic cu caracter stiintific despre "meditatie" in cadrul unor scoli populare, sectii ale Universitatii si unor fundatii popular-stiintifice.

In realitate, cele doua comunicari se constituie intr-o parte integranta a programului de initiere in sapte trepte in aceasta forma de meditatie. Daca prima comunicare are mai mult un caracter publicitar, cea de-a doua in schimb isi propune mai degraba o introducere in conceptia despre lume a acestei doctrine si practici.

In eventualitatea in care cineva, dupa participarea la cele doua comunicari, se hotaraste sa continuie cursul de initiere, atunci el trebuie sa depuna o cerere similara unui chestionar. In cele din urma, va trebui sa semneze si urmatorul text, din care spicuim: "Va rog sa-mi oferiti informatiile pregatitoare si un interviu, care precede initierii de catre un instructor format de Maharishi Mahesh Yogi. As dori sa incep cu programul unic al Meditatiei transcendentale, pentru a stimula evolutia mea personala. Iau cunostinta de faptul ca experientele prin tehnica Meditatiei transcendentale, ca si efectele lor, se resimt in viata zilnica si trebuie sa-si gaseasca explicatia din punct de vedere intelectual. Voi lua parte la intrunirile necesare in vederea initierii personale pe parcursul primelor patru zile succesive. Pe mai departe iau act de importanta urmatoarelor intruniri, care vor contribui la atingerea progresului maximal...

Va asigur in continuare ca nu voi descoperi aceasta tehnica, n-o voi face publica... nu-i voi initia pe altii in ea, pana ce nu voi fi initiat eu insumi de catre Maharishi Mahesh Yogi, pentru a deveni un instructor calificat in cele ale Meditatiei transcendentale. Locul/data, semnatura". In fine, urmeaza o discutie scurta a petentului cu initiatorul, o verificare a cererii si stabilirea ultimelor detalii inaintea cursului de initiere.

Initierea propriu-zisa in aceasta tehnica de meditatie nu se realizeaza in cadrul unei grupe, ci exclusiv in compania instructorului. Iata cateva detalii preliminare ritualului de initiere: in primul rand, novicele, purtand in mana un buchet de cel putin sase flori, fructe, un prosop si banii necesari intr-un plic, este condus intr-o camera semiintunecata, luminata doar de lumanari si parfumata de mirosul acestora. Apoi, neofitul este invitat de maestru sa-si lase deoparte incaltamintea; pe o mica masa a altarului se afla chipul lui Guru Dev (maestrul lui Mahesh Yogi) si deseori chiar al lui Yogi insusi. In fata celor doua chipuri se afla tot felul de ofrande (orez, apa, lumanari etc), langa care sunt asezate darurile aduse de neofit.

Dupa aceea, maestrul ii reaminteste celui care se initiaza ca trebuie sa tina secret tot ceea ce vede acolo, tot ceea ce experimenteaza si invata. Apoi, se indreapta spre altar si-si invita discipolul sa se aseze langa el. Rostind cuvintele "Doriti o floare?", acesta ii ofera o floare neofitului, pentru a-l determina in acest fel, chipurile, sa-si exprime recunostinta fata de traditia maestrilor Meditatiei transcendentale.

 

In continuare, initiatorul canta in limba sanscrita asa-numita "liturghie" - puja, un serviciu divin sacrificial. Acest ritual puja este oficiat de catre un maestru in Meditatia transcendentala si cu alte ocazii, cum ar fi, de pilda, in momentul transmiterii mantrei catre cei ce se initiaza, in cadrul unor cursuri ulterioare, cu prilejul unor sarbatori sau chiar inaintea unei inmormantari. Insa, o semnificatie cu totul speciala si o valoare spirituala deosebita are acest ritual pentru maestru atunci cand isi initiaza discipolul in traditia Meditatiei transcendentale.

In cadrul ritualului de initiere, maestrul ingenunchiaza in fata altarului, invitandu-l si pe novice sa se aseze langa el. Prosternandu-se impreuna in fata altarului consacrat lui Guru Dev, maestrul ii incredinteaza discipolului "mantra", respectiv silaba asupra careia va trebui sa mediteze de acum inainte. Mai departe, maestrul ii cere celui ce se initiaza sa reproduca de vreo 2-3 ori mantra comunicata, pentru a verifica daca pronuntia ei este cea corecta. Dupa aceea, cel initiat incepe deja sa mediteze asupra mantrei respective. El are, insa, obligatia de a nu o face cunoscuta vreodata cuiva, pentru ca acest lucru ar avea consecinte deosebit de negative asupra sa si a celui caruia i-a comunicat-o in plan spiritual si in alte planuri. in fiecare zi, inainte de micul dejun si inainte de cina, respectivul trebuie sa-si rezerve cca. 15-20 minute de meditatie, timp in care va rosti doar in gand mantra incredintata. Oricum, dincolo de orice, initierea in ritualul puja nu este receptata in acelasi fel de catre toti novicii; pentru unii, aceasta initiere este chiar foarte incomoda.

Dupa ritualul puja, cel tocmai initiat va trebui sa se prezinte in urmatoarele trei seri la maestrul sau, pentru ca acesta sa verifice modul cum acesta mediteaza si daca experientele dobandite de el corespund intocmai invataturii miscarii Meditatiei transcendentale. In acest scop, maestrul se foloseste de trei chestionare, cate unul pentru fiecare seara, prin ele urmarind sa dirijeze experientele si perceptiile incepatorului in directia dorita. Iata, in continuare, cateva din intrebarile cuprinse in primul chestionar:

"Cat de des ati meditat de la ultima dumneavoastra verificare?
Cat timp ati meditat de fiecare data?
Vi s-a intamplat vreodata sa nu mai fiti constient de propriul trup si de ceea ce este in jurul dumneavoastra?
Ati trait uneori sentimentul ca sunteti fericit?
Ati simtit in timpul meditatiei modificari ale respiratiei?
V-ati simtit in timpul meditatiei atat de relaxat, incat ati devenit somnoros?
Cum va simtiti astazi comparativ cu celelalte zile?
Sunteti multumit pana acum de meditatia dumneavoastra?

Dupa un an si jumatate de practica regulata a meditatiei, initiatul este introdus intr-o noua tehnica, accesibila doar celor progresati si cunoscuta sub numele de "tehnica siddhi". Aceasta are rostul de a facilita si armoniza evolutia personalitatii. In traditia hinduista clasica a Yogai, siddhis reprezinta anumite puteri si capacitati paranormale pe care yoghinul iluminat, care a atins starea de constiinta pura, le poate experimenta in anumit imprejurari. Patanjali, filosoful hinduist clasic al Yogai, descrie in cap. al III-lea al tratatului sau Yoga-Sutra mai bine de treizec asemenea siddhis, intre care cunoasterea trecutului si viitorului, puterea de a deveni invizibil, capacitatea de a zbura, penetrarea unor pereti, perceptia unor sunete divine etc. Totusi, in hinduism, starea de constiinta pura, in cadrul careia se realizeaza unitatea dintre sinele individual (atman) si Sinele universal (Brahman), poate fi atinsa doar in urma unei detasari ascetice de viata activa si printr-o concentrare meditativa, care conduc la o eliberare din "prizonieratul" iluziei (maya). In programul de meditatie transcendentala, insa, lucrurile stau exact invers, pentru ca practicantul recurge la o izolare in liniste, dar tocmai pentru a actiona mai intensiv si mai eficient, pentru a pune in aplicare mai mult legile atotputernice ale naturii.

Cei ce doresc sa se consacre Meditatiei transcendentale, mai ales in calitate de initiatori, trebuie sa se supuna unor restrictii, cum ar fi: abstinenta de la fumat si alcool. De asemenea, cei care fac parte din ierarhia superioara a acestei miscari trebuie sa fie vegetarieni, ca si cei care practica mai intensiv aceasta forma de meditatie.

Evaluare

Facand o analiza atenta a doctrinei promovate de catre Mahesh Yogi, este limpede ca el merge pe linia tiparelor de gandire neohinduista: esenta tuturor religiilor este, in principiu, una si aceeasi; insa, religiile au uitat acest lucru si au ramas intepenite intr-un dogmatism si ritualism exagerat. Din aceasta cauza, pentru revigorarea lor, au nevoie de practica Meditatiei transcendentale.

Mahesh Yogi defineste, insa, Meditatia transcendentala nu doar ca esenta si implinire a religiilor, ci si ca stiinta. Ar trebui sa remarcam, de altfel, faptul ca multe miscari hinduiste cu o istorie foarte veche au pendulat in a se prezenta ca avand un caracter cand religios, cand stiintific. In cazul lui Mahesh Yogi, constatam ca el prefera sa conteste caracterul religios al propriei miscari, ca isi prezinta tehnica de meditatie ca un simplu mijloc de relaxare, tocmai pentru a beneficia de banii alocati in S.U.A. oricarei activitati stiintifice si non-religioase.

Intr-un dialog purtat cu monahii crestini din S.U.A., el isi exprima parerea ca, intr-adevar, toate marile traditii religioase ar contine un anumit sambure de intelepciune, dar ca nu pot fi receptate de catre cineva mai putin evoluat din punct de vedere spiritual, pentru ca acestuia i s-a diminuat capacitatea de perceptie datorita stresului si altor obstacole pe care le intampina. De asemenea, el incearca sa acrediteze ideea ca meditatia de tip transcendental ar putea elimina aceste obstacole inclusiv in lumea crestina si ar stimula o mai buna intelegere a Evangheliei lui Hristos. In acest fel, Meditatia transcendentala se prezinta ca o tehnica de relaxare cu un caracter non-religios, accesibila si recomandabila crestinismului. O atare argumentatie este, insa, cu totul contradictorie si derutanta, pentru ca e greu de inteles cum una si aceeasi tehnica de meditatie poate fi simultan esenta si "implinire" a tuturor religiilor, iar pe de alta parte o tehnica de relaxare neutrala din punct de vedere religios.

In prefata cartii lui Mahesh Yogi, Stiinta despre existenta si arta vietii, Meditatia transcendentala este definita ca "invatatura lui Dumnezeu", iar Mahesh Yogi ca o "atingere a Absolutului aici pe pamant", ca unul care a facut accesibila ascensiunea omului spre Absolut. insusi Mahesh Yogi afirma in aceasta carte ca Meditatia transcendentala ar reprezenta "calea mecanica spre indumnezeire". Intr-o viziune tipic hinduista, el sustine ca acest drum "conduce spiritul spre existenta transcendentala, spre existenta absoluta", ca il conduce pe om spre starea in care se identifica cu Dumnezeu".

Una dintre principalele probleme care se pune, in eventualitatea unui dialog cu Meditatia Transcendentala, ar putea fi semnificatia lui Dumnezeu si a omului. Ce imagine despre Dumnezeu prezinta Meditatia transcendentala, cand vorbeste despre Inteligenta creativa, despre izvorul gandirii, despre Absolut? Este vorba despre o cu totul alta conceptie despre Dumnezeu decat experienta crestina a lui Dumnezeu, care se fundamenteaza intotdeauna pe ideea distinctiei dintre Dumnezeu si om. Chiar daca in mistica crestina se vorbeste despre unirea cu Dumnezeu, aceasta distinctie nu dispare. Doar acolo unde dualitatea nu se pierde in unitate, ramane spatiu pentru experienta crestina fundamentala a iubirii, a comuniunii, care subzista numai intr-o relatie de tipul eu-tu. In eventualitatea in care eu ma pierd absolut in Divin, imi pierd propria identitate, pot vorbi probabil de o asa-numita fericire, implinire, dar in nici un caz de iubire, de comuniune. Resorbtia in acel Unul-Totul ne aminteste, in mod evident, de mistica upanisadica, de filosofia monist-panteista, in cadrul careia se anuleaza orice comuniune, orice relatie cu lumea din jur.

Mai exact, putem constata ca orice experienta de tipul Meditatiei transcendentale il izoleaza pe practicant de lume si de ceea ce se intampla in jurul sau. Acest lucru se explica, in primul rand, prin faptul ca multi dintre cei ce adera la Meditatia si practica transcendentala ating o stare de profunda depersonalizare. Folosindu-se de mantra, ei se "golesc" de ei insisi. Recurgand la indelungate meditatii asupra mantrei incredintate, ei nu fac altceva decat sa renunte la propria individualitate, la propria identitate, la sentimentele, experientele si relatiile cu semenii si cu lumea din jur. in fapt, este vorba de o ignorare a lumii si societatii in care traim.

Referitor la ceremonialul de initiere in Meditatia transcendentala, trebuie remarcat ca ritualul puja contine toate elementele unui ceremonial sacrificial hinduist. Aceste elemente sunt urmatoarele: imaginea unui zeu - Guru Dev, un sacerdot - initiatorul; un text ritualic de invocare si sacrificial - puja; ofrande sacrificiale - prosop alb, fructe, flori etc. si un sacrifiant, respectiv cel care este initiat. Si lista acestor elemente de origine hinduista ar putea continua.

Incercand sa analizeze pretinsele consecinte benefice pentru practicantii Meditatiei transcendentale, multi cercetatori au ajuns, dimpotriva, la alte concluzii. De pilda, "Actiunea pentru libertate spirituala si psihica" (Bonn, 1978) subliniaza, intre altele: afectiuni in planul relatiilor sociale, izolarea de familie, pierderea simtului realitatii in urma concentrarilor asupra mantrelor, renuntarea la scoala si studiu, pierderea simtului critic, autoizolare etc. De asemenea, s-a constatat ca practicarea indelungata a acestei tehnici de meditatie poate conduce, mai ales in cazul unor persoane mai labile din punct de vedere psihic, la grave afectiuni psihice. Intr-o disputa a sa cu Meditatia transcendentala, purtata in revista "Journal fur Autogenes Training und Allgemeine Psychotherapie", prof. D. Langen, directorul Clinicii de Psihoterapie a Universitatii din Mainz, subliniaza pe larg tocmai aceste pericole la care se expun cele trei categorii de persoane pe care el le are in vedere: tinerii, persoanele cu un psihic labil si cei in varsta. Acest fapt a fost confirmat si de Justitia germana prin sentinta sa din 27 april. 1989 (B Verw G 7 C 87), stabilind ca, intr-adevar, aceasta practica poate conduce la diferite afectiuni de natura psihica.

Nicolae Achimescu

• Conceptia Yoga si Atitudinea Ortodoxa
  Publicat in : Editoriale
• Yoga. Incercare de raspuns critic din perspectiva misticii isihaste
  Publicat in : Editoriale
• Influenta daunatoare a practicii yoga asupra trupului si a mintii
  Publicat in : Secte si culte
• Yoga si isihasmul
  Publicat in : Dogma
• Yoga si meditatia
  Publicat in : Religii