Molitfele Sfantului Ioan Gura de Aur
care, de obicei, se citesc in continuarea Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare

Domnului sa ne rugam.

Dumnezeule cel vesnic, Care ai izbavit neamul omenesc din robia diavolului, izbaveste si pe robul Tau (N) de toata lucrarea duhurilor necurate; porunceste necuratelor duhuri si viclenilor diavoli sa se departeze de la sufletul si de la trupul robului Tau (N) si sa nu ramana, nici sa se ascunda intr-insul; sa fuga, pentru numele Tau cel sfant si al Unuia-Nascut Fiului Tau si al facatorului de viata Duhului Tau, de la zidirea mainilor Tale ca, fiind curatit de toata ispitirea diavolului, sa vietuiasca cuvios, drept si cucernic, invrednicindu-se de curatele Taine ale Unuia-Nascut Fiului Tau si Dumnezeului nostru, cu Care impreuna esti binecuvantat si preaslavit, cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Cel ce ai certat toate duhurile cele necurate si cu  puterea cuvantului ai alungat legheonul, arata-Te wA si acum, prin Unul-Nascut Fiul Tau, la faptura pe care ai zidit-o dupa chipul Tau, si o scoate pe dansa, pentru ca este asuprita de cel potrivnic; ca, fiind miluita si curatita, sa se numere in turma Ta cea sfanta si sa fie pazita ca o casa insufletita a Sfantului Duh si a dumnezeiestilor si preacuratelor sfintenii. Cu harul si cu indurarile si cu iubirea de oameni ale Unuia-Nascut Fiului Tau, cu Care impreuna esti binecuvantat si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Te chemam pe Tine, Stapane, Dumnezeule atottiitorule, preainalte, neispitite, imparate al  pacii; Te chemam pe Tine, Care ai facut cerul si pamantul, caci de la Tine au iesit alfa si omega, inceputul si sfarsitul. Cel ce ai dat si ai supus oamenilor spre ascultare dobitoacele cele necuvantatoare, tinde, Doamne, mana Ta cea tare si bratul Tau cel preainalt si sfant, si cu cercetare cerceteaza faptura Ta aceasta si-i trimite inger de pace, inger tare, pazitor sufletului si trupului care sa certe si sa izgoneasca de la ea pe tot vicleanul si necuratul diavol. Pentru ca Tu singur, Doamne, esti preainalt, atottiitor si binecuvantat in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Dumnezeiasca si sfanta, marea si infricosatoarea si neindurata numire si chemare facem spre izgonirea ta, potrivnice; asijderea si certare facem spre pierderea ta, diavole. Dumnezeul cel sfant, Cel fara de inceput, Cel infricosator, Cel nevazut in fiinta, Cel neasemanat in putere si necuprins ca Dumnezeire, imparatul slavei si Stapanul atottiitorul, Care cu cuvantul bine a intocmit toate din nefiinta in fiinta si Care umbla pe aripile vanturilor, Acela te cearta pe tine, diavole. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care cheama apa marii si o varsa peste fata intregului pamant; Domnul Puterilor este numele Lui. Te cearta pe tine, diavole, Domnul cel cu frica slujit si laudat de nenumaratele cete ceresti de foc, si cu cutremur inchinat si slavit de multimea cetelor de ingeri si de arhangheli. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, cel cinstit de puterile ce-i stau imprejur, de preainfricosatii heruvimi cei cu ochi multi si de serafimii cei cu cate sase aripi, care cu doua aripi isi acopar fetele lor, din pricina Dumnezeirii Lui celei nevazute si nepatrunse de minte, si cu doua aripi isi acopar picioarele lor, ca sa nu se arda de slava cea negraita si de maretia Lui cea necuprinsa cu mintea, si cu doua aripi zboara si umplu cerul de strigarea lor: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de slava Lui.

Te cearta pe tine,  diavole, Domnul, Dumnezeu Cuvantul, Care S-a pogorat din cer, din sanul Tatalui si prin intruparea cea mai presus de fire si curata din Sfanta Fecioara, in chip de negrait S-a aratat in lume ca sa o mantuiasca si, cu puterea Sa cea singura stapanitoare, te-a aruncat din cer si cu totul lepadat, te-a aratat. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care a zis marii: taci, linisteste-te; si prin porunca indata s-a linistit. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care a facut tina si lumina a daruit orbului. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care pe fiica mai-marelui sinagogii cu cuvantul a inviat-o si pe fiul vaduvei din gura; mortii l-a rapit si mamei lui intreg si sanatos l-a daruit. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Cel ce pe Lazar din morti a patra zi, neputred, ca si cum n-ar fi fost mort si nestricat, l-a inviat, spre mirarea multora. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Cel ce, lovit fiind cu palma, a stricat blestemul, si prin impungerea preacuratei Sale coaste a departat sabia cea de foc care pazea raiul. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care, prin scuiparea preacuratului Sau obraz, a sters toata lacrima de la toata fata. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care a infipt crucea spre intarirea si mantuirea lumii si spre caderea ta si a tuturor ingerilor de sub stapanirea ta. Te cearta pe tine, diavole, Domnul la al Carui glas pe Cruce, catapeteasma Bisericii s-a rupt, pietrele s-au despicat, mormintele s-au deschis si mortii cei din veac s-au sculat. Te cearta pe tine, diavole, Domnul, Care, cu moartea pe moarte, a omorat si cu invierea Sa a daruit viata oamenilor.

Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, Care S-a pogorat in iad si mormintele le-a scuturat si pe toti cei legati, care erau tinuti intr-insul, i-a slobozit si la Sine i-a chemat; pe Care portarii vazandu-L s-au spaimantat si cu oastea iadului ascunzandu-se au pierit. Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, Care a inviat din morti, Hristos, Dumnezeul nostru, si tuturor a daruit invierea Sa. Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, Care cu slava S-a inaltat la ceruri, la Parintele Sau, si a sezut de-a dreapta pe scaunul slavei. Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, care iarasi va sa vina cu slava pe norii cerului, cu sfintii Sai ingeri, ca sa judece viii si mortii. Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, Care ti-a gatit tie spre chinul vesnic focul cel nestins si viermele cel neadormit si intunericul cel mai adanc. Sa te certe pe tine, diavole, Domnul, de Care toate se tem si se cutremura de fata puterii Lui, ca de neindurat si grozava este mania Lui asupra ta. Sa te certe pe tine, diavole, insusi Domnul cu numele Sau cel infricosator.

Infricoseaza-te, cutremura-te, teme-te, departeaza-te, pieri, fugi, tu care ai cazut din cer si impreuna cu tine toate duhurile cele viclene: duhul necuratiei, duhul viclesugului, duhul cel de noapte, cel de zi, cel de la amiaza zilei si cel de seara; duhul cel de la miezul noptii, duhul nalucirii, duhul cel ce iese in intampinare sau de pe uscat, sau din apa, sau din paduri, sau din trestie, sau din prapastie, sau din raspantii, sau din trei cai, din balti si din rauri; care cutreieri prin case, prin curti si prin bai, si vatami si schimbi mintea omeneasca; degrab plecati de la faptura Ziditorului Hristos, Dumnezeul nostru, si va departati de la robul lui Dumnezeu (N), din minte, din suflet, din inima, din rarunchi, din simtiri si din toate madularele lui, ca sa fie el sanatos si cu totul intreg si slobod, cunoscand pe Stapanul sau si Ziditorul tuturor, Dumnezeu, Care aduna pe cei rataciti si le da lor pecetea mantuirii prin nasterea si innoirea dumnezeiescului Botez. Ca acesta sa se invredniceasca de preacuratele, cerestile si infricosatoarele Lui Taine, si sa se uneasca cu turma Lui cea adevarata, salasluindu-se in loc cu verdeata si hranindu-se la apa odihnei, si fiind pastorit neincetat cu toiagul crucii spre iertarea pacatelor si viata de veci. Ca Aceluia se cuvine toata slava, cinstea, inchinaciunea si marea cuviinta, impreuna cu Cel fara de inceput al Sau Parinte, si cu Preasfantul si Bunul si de viata Facatorul Sau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.