Bulimia este o boala iscata de o serie de tulburari emotionale. Senzatia de foame este una normala, ea amintindu-ne faptul ca avem un organism sanatos care trebuie hranit. Cand foamea devine insa o senzatie permanenta, aceasta poate da nastere unor complexe psihice si unui comportament denaturat, identificat prin boala numita "bulimie".
Caracterizata printr-un consum alimentar nefiresc de mare, bulimia este deci o tulburare alimentara. Cel mai adesea, bulimia ii afecteaza pe cei care sunt mai usor influentabili de societate, aceasta ridicand pe postamentele mass-mediei o silueta aproape inumana. Aparitia bulimiei poate fi motivata insa si de unele socuri psihice personale, precum un divort, o concediere, o schimbare sociala neasteptata, un deces etc.
Bulimia face victime mai ales in randul femeilor, care, din dorinta de a fi placute de societate, ajung sa faca aproape orice pentru a nu se ingrasa. Ajungand la o lupta apriga cu senzatia de foame, victimele cad prada bulimiei; in cele din urma, respectul si increderea in sine se pierd complet.
Bulimia
Obsesia de a avea un trup "perfect", adaptat cerintelor unei societati atee si inumane, omoara tot mai multe suflete. Cand omul ajunge sa creada ca are numai trup, iar prin trup poate castiga atentia si aprecierea celor de aproape, el ajunge sa se ocupe excesiv de modelarea si remodelarea acestuia: tratamente de infrumusetare si intinerire, diete, regimuri alimentare, medicamente pentru slabire corporala etc. In aceste conditii, sufletul moare putin cate putin, iar trupul se imbolnaveste.
Cele mai afectate de bulimie sunt femeile, care sunt mai predispuse la a cadea in plasa manipularii estetice promovata de mass-media. De asemenea, un risc crescut de a dezvolta bulimie il au si multe persoane din domeniul sportiv, care necesita o constitutie fizica supla, uneori, greu de obtinut si de pastrat.
Bulimia incepe intotdeauna intr-un moment de stres puternic, tensiunea interioara exteriorizandu-se prin consumarea unei cantitati nefiresti de alimente. Mai apoi, urmarile fiind imediat vizibile, cel in cauza ajunge sa faca orice pentru a nu se creste excesiv in greutate; daca, la inceput, varsaturile sunt provocate voluntar, mai apoi insa, acestea vin de la sine. In cele din urma, rusinea pune stapanire in intregime pe cel afectat.
Bulimia este caracterizata de o foame continua, in urma acesteia, pentru a preveni ingrasarea sau chiar obezitatea, cel in cauza fiind nevoit sa recurga la metode aproape violente de a nu asimila substantele hranitoare din cantitatea de mancare consumata. Cei care sufera de aceasta tulburare ajung sa isi provoace, in mod voluntar, varsaturi, sa consume laxative si alte substante care sa ajute la eliminarea mai rapida a hranei consumate. Urmarea fireasca a acestui comportament anormal este dispretul simtit fata de propria persoana, pierderea increderii in sine si, uneori, chiar izolarea.
Bulimia afecteaza in primul rand psihicul, vointa celui afectat fiind complet anulata in timpul consumarii unor cantitati mari de hrana, iar mai apoi, rusinea acoperind chipul si fapta aceluia. Bulimia afecteaza nu numai psihicul, ci si trupul, acesta din urma comportand din ce in ce mai multe dereglari, cardiace, sanguine, digestive, hormonale, ale rinichilor si ale oaselor. Adesea, cei care sufera de bulimie considera boala lor drept un subiect "tabu", nevorbind cu nimeni despre suferinta lor, vazuta de ei ca o lipsa de autocontrol rusinoasa.
Paginile de internet infatiseaza adesea reclame cu mesaje precum "scapa de kilogramele in plus", "pierde kilograme fara dieta", "slabesti multe kilograme intr-un timp record", "da-ti jos cinci kilograme intr-o saptamana" etc. Aceste campanii media dau nastere la nenumarate complexe si prejudecati, multe tinere ajungand sa fie macinate de ganduri precum: "sunt prea grasa", "sunt obsedata de greutatea mea", "ma uit in oglinda si nu-mi place ce vad", "mananc o data pe zi si tot ma ingras", "mananc numai produse slabe si tot nu slabesc" etc.
Prima greseala facuta de cei care ajung prada bulimiei este aceea de a privi numai spre trup si spre lumea aceasta, uitand complet de suflet si de viata cea vesnica. Astfel, atata timp cat omul cauta sa placa numai societatii, luptand neincetat pentru a atrage atentia celor din jurul sau, el nu isi mai traieste viata, ci ajunge sa fie trait de ceilalti. Cei care cauta sa placa trupeste lumii nu vor fi niciodata niste persoane fericite si impacate cu sine, caci viata inseamna mai mult decat infatisarea exterioara a trupului.
Frumusetea vine din odihna interioara si din multumirea fata de propriul trup, iar nu din forma si greutatea acestuia din urma. Cine se uita in primul rand la kilograme este mai bine sa ramana foarte departe de noi, caci noi nu suntem atat kilograme, cat suflet. Un suflet odihnit si multumit cu sine poate infrumuseta pana si un trup mai putin placut, pe cand un suflet macinat si depresiv degeaba locuieste intr-un trup extrem de bine ingrijit. Pentru aceasta, acela care va incepe sa se preocupe mai mult de suflet si de hranirea acestuia cu cele sfinte (bune si frumoase), va reusi sa capete incredere in sine, indiferent de greutatea trupului si de parerea societatii (inumana, egoista si profitoare).
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.