La sugari şi copii mici, durerile abdominale apar în urma acumulării de gaze în stomac şi intestine, cu balonări din cauza unor procese fermentative sau infecţioase. Criza survine brusc şi se manifestă prin planşete şi ţipete violente, agitaţie şi paloare. Suferinţa poate să înceapă din primele săptămâni de viaţă ale copilului, mai des la o oră după ce a supt sau după ce a băut biberonul, în special în a doua jumătate a zilei, între orele 18-24. Plânsul poate dura câteva minute, după care copilul se linişteşte.
Un bebeluş în vârstă sub 5 luni este bolnav de colici dacă plânge minimum 3 ore neîntrerupt pe zi, timp de 3 zile pe săptămână.
Cauzele bolii
- aparatul digestiv la bebeluşi este imatur şi sensibil, sărac în enzime şi sucuri digestive;
- alergie la lapte, inclusiv cel matern;
- digestia proteinelor din lapte poate duce la producerea de gaze;
- apare boala de reflux gastroesofagian, în care acidul gastric trece în esofag şi irită mucoasa;
- consumul, de către mamă, de lapte, brânză, alimente condimentate, nuci, căpşuni, varză, conopidă, broccoli, usturoi, cafeina, alcool.
Simptomele bolii
Se manifestă prindureri, mai ales când bebeuşul este culcat pe spate. Copilul prezintă stări de agitaţie şi treziri în timpul nopţii, are reflux redus de supt şi vărsături repetate. în scaun se observă firişoare de sânge şi mucus. Copilul stă frecvent cu spatele arcuit şi pierde treptat în greutate.
Tratamentele fitoterapeutice
Se utilizează plante care favorizează eliminarea gazelor abdominale (efect carminativ) sau care inhibă dezvoltarea florei bacteriene patogene, prin acţiunea uleiurilor volatile din specii aromatice. Ceaiurile se prepară sub formă de infuzii şi se administrează uşor îndulcite cu zahăr fiert, în prealabil, în apa de infuzare.
- Infuzie din fructe (de chimion, coriandru, fenicul, anason), flori (de muşeţel şi tei), frunze (de roiniţă şi mentă), herba (de cimbrişor şi sunătoare), rădăcini (de obligeană şi valeriană), luate separat sau în amestecuri. Din acestea se pun 1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute acoperit, se strecoară şi se bea un ceai călduţ, în perioada de crize, prin înghiţituri rare, în cantităţi care depind de vârsta copilului. Ceaiul are acţiune carminativă, antispastică şi antiseptică, cu efecte în calmarea durerilor, a senzaţiei de vomă şi în stimularea poftei de mâncare.
- Bitter suedez (formula Iaşi - complex 44 specii) se consumă câte o linguriţă la o ceaşcă sau la un biberon de ceai, cu înghiţituri rare, de sugari şi de copiii mici.
- Ulei de sunătoare - se prepară din flori proaspete, puse într-o sticlă de 200 ml, peste care se adaugă ulei de măsline sau de floarea-soarelui, până la umplere. După o macerare timp de 3 săptămâni, la loc călduros, când uleiul devine roşiatic, se strecoară şi se dă copilului câteva linguriţe pe zi.
Regimul de viaţă
In timpul crizelor dureroase, se aplică, pe abdomenul copilului, cataplasme călduţe cu o infuzie din 1-2 linguriţe de herba de maghiran la 100 ml apă clocotită.
Constantin MILICA
Medicina naturistă. Tainele sănătăţii, tinereţii şi frumuseţii, Editura Doxologia
Cumpara cartea "Medicina naturistă. Tainele sănătăţii, tinereţii şi frumuseţii, vol. I"
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.