Una dintre cele mai vechi icoane din Grecia, in care este reprezentata Nasterea Domnului Iisus Hristos, se afla in Muzeul Bizantin din Kastoria. Icoana dateaza din jurul anului 1400 si a apartinut Bisericii Celor Trei Sfinti din Kastoria.

Icoana mobila a "Nasterii lui Hristos" apartine arhitravei iconostasului Sarbatorilor celor douasprezece zile (dodecameron), din care s-au pastrat in final sapte icoane ("Nasterea", "Intampinarea Domnului", "Invierea lui Lazar", "Schimbarea la Fata", "Intrarea in ierusalim", "Adormirea Maicii Domnului", "Inaltarea la Cer"), care toate provin din Biserica Celor Trei Sfinti din Kastoria.

Icoana Nasterii lui Hristos este pictata pe o bucata de lemn sapat, cu un cadru care iese in afara si marginile caruia sunt marcate cu o banda rosie. Pregatirea icoanei este din ghips pus pe panza. O caracteristica comuna, care se intalneste si la celelalte icoane din Sarbatorile celor 12 zile, este folosirea culorii argintii in locul celei aurii, pentru fond si pentru aureole. Particularitatea aceasta este destul de raspandita la icoanele din Veria, din Kastoria, din Ahrida si din Cipru din secolul al XII-lea si urmatoarele.

In scena care insoteste obisnuita iconografie a temei domina pestera stancoasa cu Preasfanta Fecioara pe jumatate culcata pe o saltea rosie, in dreapta si in pozitie diagonala, si alaturi de ea ieslea zidita si cu pruncul Hristos infasat, in vreme ce deasupra ei se arata capetele a doua animale (un bou si un magar), care il incalzesc cu respiratiile lor.

Deasupra ieslei este pictata Steaua, care, conform cu Noul Testament si cu imnologia bisericeasca, i-a condus pe Magi in Betleem. In stanga cei trei Magi, tinand in maini darurile, se inchina pruncului inlauntrul pesterii. In partea dreapta jos este reprezentat Iosif insingurat de celelalte figuri si adancit in cugetare, in vreme ce in stanga lui are loc spalarea pruncului dumnezeiesc cu moasa si cu Salomi. In partea dreapta sus trei ingeri preaslavesc evenimentul, in vreme ce in partea stanga corespunzatoare un inger ii duce vestea unui cioban tanar. Scena este incadrata de arbusti imprastiati care cresc pe stanci si de capre care pasc nepasatoare. Din punct de vedere iconografic, tipul dar si figurile prezinta imprumuturi evidente din pictura murala a "Nasterii" de la Biserica Sfantului Atanasie din Mouzaki din Kastoria (1383/4), a carei iconografie a influentat intens atat realizarile artistice din Kastoria, cat si pe cele ale regiunii mai intinse din spatiul macedonean la granita dintre secolul al XlV-lea si al XV-lea.

Compozitia urmareste o forma iconografica simpla, care in secolul al XlV-lea continua iconografia perioadei Comnene tarzii, care reinvie pe monumente de la inceputurile secolului al XlV-lea (de pilda Sfantul Nicolae Orfanul din Tesalonic, Biserica lui Hristos din Veria), care, la randul lor, au influentat pictarea monumentelor din a doua jumatate a secolului al XlV-lea. In general figurile sunt subtiri, aproape fara carne, cu analogii trupesti normale, fara tensiune si sunt pictati in atitudini conventionale linistite. Chipurile sunt caracterizate de deformare, de realism intens si de tensiune in privirea apriga. Dispozitia faldurilor culorilor este uneori simpla, alteori liniara cu dominanta culorilor intense vii precum rosu deschis, albastru verzui, rosu inchis si portocaliu.

Din punct de vedere stilistic in redarea chipurilor prevaleaza pregatirea picturala estompata cu predominarea lucrarilor pregatitoare cu verzui si rosu peste culoarea ocru a obrajilor. Caracteristicile tehnice si de stil de mai sus sunt comune celor sapte icoane din iconostasul Sarbatorilor celor 12 zile din Kastoria si aseaza icoanele acestea in productia unui atelier local, caruia i se atribuie si alte icoane din colectia Muzeului Bizantin din Kastoria. Acest atelier a luat parte la decorarea Bisericii Celor Trei Sfinti din Kastoria, ca si, foarte probabil, la decorarea Bisericii Preasfintei Fecioare "cea Revelata" din acelasi oras. Atat caracteristicile deformate ale figurilor, cat si culorile vii antitetice aseaza atelierul acesta intr-un curent de pictura anti-clasic din perioada paleologa tarzie, tendinte care se pot discerne pe monumentele din Kastoria, dar si pe cele ale spatiului geografic mai larg al Macedoniei, de la sfarsitul secolului al XlV-lea si inceputul secolului al XV-lea (Prespes, Ahrida). Sobrietatea si caracterul auster al compozitiilor, cu inlaturarea oricarui element narativ, constituie din icoanele Sarbatorilor celor 12 zile din Kastoria, excelente expresii ale invataturii si credintei Bisericii Ortodoxe.

Radu Alexandru

• Postul Craciunului
  Publicat in : Post
• Lasata Secului pentru Postul Craciunului
  Publicat in : Viata liturgica
• A inceput Postul Craciunului
  Publicat in : Viata liturgica
• Lasata secului pentru Postul Craciunului
  Publicat in : Editoriale

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: