Nascuta in Alexandria pe vremea imparatului Maximinus, Sfanta Ecaterina era fiica guvernatorului provinciei egiptene. Refuzand sa fie data de sotie celor fascinati de frumusetea si intelepciunea ei, sfanta a fost trimisa de catre mama sa, crestina in ascuns, la un duhovnic care i-a prorocit ca va cunoaste un barbat precum nimeni altul.

Acesta era Mantuitorul Care i s-a aratat in vis, dar care nu a privit-o, pana cand nu a primit Taina Sfantului Botez. Dezbracandu-se Ecaterina de omul cel vechi si imbracandu-se in haina innoirii Duhului, s-a dus la casa sa si toata noaptea s-a rugat cu lacrimi pana cand a adormit. Si atunci a vazut pentru a doua oara pe Imparateasa cerului cu dumnezeiescul Prunc in brate, Care cauta asupra Ecaterinei cu multa milostivire si blandete. Si a intrebat Maica lui Dumnezeu pe Fiul Sau, zicand: „Iti place Tie Fiul meu, fecioara aceasta?” Iar El a raspuns: „Foarte placuta imi este, pentru ca acum este prealuminata si slavita, pe cand mai inainte era rusinata si ocarata. Acum este bogata si inteleapta, pe cand mai inainte era saraca si nepriceputa; acum o iubesc pe dansa, pe cand mai inainte o compatimeam; si atat de mult o iubesc, incat voiesc sa Mi-o logodesc mireasa”.

Atunci Ecaterina a cazut la pamant, zicand: „Nu sunt vrednica, Preaslavite Stapane, a vedea imparatia Ta; ci ma invredniceste ca sa fiu impreuna cu robii Tai”. Iar Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu a luat pe Ecaterina de mana cea dreapta si a zis catre Fiul sau: „Da-i Fiul meu, inel de logodna si o fa pe dansa mireasa Ta, ca sa o invrednicesti imparatiei Tale”. Atunci Stapanul Hristos i-a dat ei un inel preafrumos, zicand acestea: „Iata, astazi te primesc pe tine mireasa Mea vesnica; deci sa pazesti arvuna aceasta cu dinadinsul si sa nu mai primesti nicidecum arvuna de la alt mire pamantesc”.

Acestea zicand Hristos Domnul, s-a sfarsit vedenia. Si desteptandu-se fecioara, a vazut cu adevarat in dreapta sa un inel preafrumos si a primit in inima ei atata veselie si bucurie, incat din acel ceas s-a robit cu inima ei de dumnezeiasca dragoste. Si atat s-a schimbat de minunat, incat nu mai gandea nicidecum la lucrurile pamantesti, ci numai la preaiubitul sau Mire cugeta ziua si noaptea. Pe Acela Il dorea si de la Acela se povatuia intotdeauna.

Marturisindu-si credinta in Domnul cu prilejul unei sarbatori pagane, i-a convertit si pe cei mai invatati dascali prezenti acolo, care au fost arsi pentru marturisirea lor, ca urmare a poruncii imparatului.

Refuzand sa se inchine idolilor, Sfanta Ecaterina a fost intemnitata si torturata, iar pe cand se pregateau sa o traga pe roata, un inger a lovit toate instrumentele, stricandu-le planul paganilor. In cele din urma, calaul i-a taiat capul pe care ea il asezase, smerita, sub sabie. Sfarsitul sau mucenicesc a avut loc in anul 305, in Alexandria. Sfintele sale moaste au fost duse de un inger in Muntele Sinai. Fiecare pelerin care ajunge aici, la moastele Sfintei Ecaterina, primeste in dar un inel cu monograma ei, in cinstea inelului pe care Mirele Iisus l-a daruit Sfintei.

Mana dreapta a Sfintei Ecaterina, ce va fi adusa anul acesta la Iasi cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, se afla in orasul Katerini din Grecia. Potrivit traditiei, biserica actuala a Sfintei Ecaterina din cimitir a fost initial un metoc al Sfintei Manastiri de pe Muntele Sinai. Cand a fost construita Biserica Sfintei Ecaterina, orasul Katerini era un catun mic si neinsemnat. Cu timpul, orasul s-a dezvoltat si a luat numele de Sfanta Ecaterina, care, din pacate, s-a prescurtat in Katerini. Astfel orasul si-a luat ca ocrotitoare si protectoare pe Sfanta Ecaterina, care este praznuita in fiecare an pe 25 noiembrie printr-o sarbatoare stabilita de stat printr-un edict special. Mitropolit de Kitrous, Varnavas (1954-1985) a imbogatit biserica cu o particica din sfintele moaste ale Sfintei Ecaterina pe care i-a oferit-o Arhiepiscopul Sinaiului, Porfirie al III-lea, pe data de 25 noiembrie 1967, si pe care a depus-o in Catedrala „Inaltarea Domnului”.

In multe locuri din lume Sfanta Ecaterina este cinstita ca ocrotitoare a multor meserii, a avocatilor si judecatorilor, a medicilor si asistentelor, a farmacistilor, a mecanicilor, a morarilor, a bibliotecarilor, a literelor si artelor. La Paris, in special, este cinstita ca ocrotitoare a Scolii de Filosofie si, in general, a filosofilor. De asemenea, este considerata ocrotitoarea fecioarelor si a tuturor femeilor.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor