După moartea sa, sfinţitul ierarh Spiridon a fost înmormântat în Trimitunda, locul său de naştere. Mormântul său se află în biserica din mănăstirea ce-i poartă numele. După 101 ani de la înmormântare, Moaştele sale au fost dezgropate datorită bunei miresme ce ieşea din mormânt. Sfintele Moaşte au rămas în biserica din Trimitunda vreme de 200 de ani. Spre sfârşitul secolului al VII-lea Sfintele Moaşte au fost mutate la Constantinopol din pricina incursiunilor barbarilor în Cipru. Mutarea lor s-a făcut între anii 655-690, deoarece în această perioadă împăratul Iustinian al II-lea a îngăduit populaţiei din insulă să se mute din pricina năvălirii arabilor.
In Constantinopol Sfintele Moaşte au fost păstrate în Mănăstirea de călugăriţe a Maicii Domnului „Keharitomeni (Cea plină de Har)". Pelerinul rus Antonie din Novgorod (1200), ne înştiinţează că Sfintele Moaşte se află în Altarul Sfintei Mănăstiri a dumnezeieştii Povăţuitoare (Odighitria). După aceea ele au fost mutate în Biserica Sfinţilor Apostoli, o biserică măreaţă care a fost zidită de împăratul Iustinian în anul 550, care şi este considerată al doilea locaş sfânt ca mărime şi strălucire din istorie. In această strălucită biserică s-au închinat la Sfintele Moaşte ale Sfântului pe-lerinii ruşi, Ştefan (1350) din Novgorod, logofătul Alexandru (1393) şi diaconul Zosima (1413-1421). La 12 decembrie 1452 s-a făcut procesiunea sărbătorească cu Sfintele Moaşte, se pare că ultima, căci după câteva luni Cetatea împărătească a căzut în mâinile turcilor.
După căderea Constantinopolului, preotul Grigorie Polieuktos a luat Sfintele Moaşte ale Sfântului Spiridon şi pe cele ale împărătesei Teodora, soţia împăratului Teofil, cea care a restabilit închinarea la sfintele Icoane (843), le-a pus în doi saci, le-a aşezat pe două animale şi, mergând prin Tracia şi Macedonia, a ajuns la localitatea Paramitia din Epir. Sfintele Moaşte au rămas aici doi ani. Acest preot necunoscut, având flacăra credinţei nestinsă în inima sa şi cu ajutor de sus, a trecut cu răbdare printre sălaşurile fiarelor sălbatice şi a salvat comorile. Apoi a dus Sfintele Moaşte din frumosul oraş al Epirului la Kerkira, unde se află până astăzi.
Până în anul 1808 s-a păstrat tradiţia că Moaştele Sfântului au fost aduse în Epir de către preotul Gheorghie Kaloheretis. De atunci însă, în baza unor vechi manuscrise din secolul al XV-lea, a fost răsturnată această părere. Potrivit acestor manuscrise şi mai ales a mărturiei istorisită de mitropolitul Metodie de Kerkira si Paxon, Sfintele Moaşte, aşa cum reiese din Regulamentul Ducal al Consiliului celor Zece a Republicii Veneţia, au fost aduse în Kerkira de către preotul Grigorie Polieuktos, iar nu de către preotul Gheorghie Kaloheretis.
Preotul Grigorie Polieuktos, neavând urmaşi, a dăruit Sfintele Moaşte prietenului său, preotul Gheorghie Kaloheretis. Apoi ele au fost moştenite de către fiii acestuia, Marcu, Luca şi Filip. Lui Marcu i-au revenit Moaştele Sfintei Sfânta Teodora, iar celorlalţi doi fraţi, cele ale Sfântului Spiridon. In 1483, Marcu a dăruit această comoară comunităţii oraşului Kerkira. După această predare, Sfintele Moaşte ale Sfintei Teodora împărăteasa au fost mutate succesiv de la Biserica Sfântului Atanasie mai întâi la Sfânta Biserică a Sfântului Nicolae sau a Sfântului Lazăr, într-un cartier al oraşului numit Sarrokon, apoi la Sfânta Biserică a Arhanghelului Mihail (1725-1841), apoi, în sfârşit, la Sfânta Biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu numită „Spiliotissa", unde se păstrează până astăzi. Aceste Sfinte Moaşte nu sunt întregi: lipseşte capul, piciorul drept de la genunchi în jos şi degetul mic al mâinii drepte.
Cât despre Moaştele Sfântului Spiridon, cei doi moştenitori intenţionau să le scoată din insulă, însă această dorinţă a lor a venit în contradicţie cu hotărârea de obşte a locuitorilor Kerkirei, care doreau să păstreze Moaştele în insulă. Atunci moştenitorii au transmis drepturile lor fiicei lui Filip, Asimina, care în 1520 s-a căsătorit cu Stamatellos Vulgaris şi care a primit, lucru de necrezut, Sfintele Moaşte drept zestre. Astfel, acest „drept de moştenire" a aparţinut familiei Vulgaris până în 1925, când a ajuns în proprietatea arhiepiscopiei Kerkirei. Familia Vulgaris avea întotdeauna cheia de la racla cu Sfintele Moaşte, în timp ce ctitorii împreună cu patru sau cinci epitropi (din 1679), sau doi (din 1779) aveau cheile bisericii. Epitropii nu făceau parte din familia amintită mai sus.
Sfintele Moaşte au fost mutate din Sfânta Biserică a Sfântului Atanasie în biserica catedralei Sfântului Arhanghel Mihail, unde au rămas pentru o oarecare perioadă de timp. In 1531 Stamatellos Vulgaris a târnosit o biserică în numele Sfântului, într-un cartier mărginaş numit Sfântul Rokkos. în timpul primului asediu al turcilor asupra insulei (1537) Sfintele Moaşte au fost mutate pentru un timp în Sfânta Biserică a Sfinţilor Doctori fără de Argint, ca după încetarea lui să revină din nou la locul lor. Lucrările de fortificaţie făcute de venetieni împotriva năvălitorilor a impus dărâmarea bisericii (1575) şi astfel Sfintele Moaşte a trebuit să fie mutate din nou în Biserica Sfântului Nicolae a Străinilor, în cartierul Gariţa. In sfârşit, în 1589 s-a făcut târnosirea bisericii care adăposteşte până astăzi Sfintele Moaşte. Aici, în Sfântul Altar, în partea dreaptă, într-o criptă, se află Sfintele Moaşte.
Acesta este pe scurt istoricul Sfintelor Moaşte ale Sfântului Spiridon, un istoric care acoperă o mie şase sute de ani. De la adormirea sa, Sfântul este viu în conştiinţele credincioşilor, nu atât prin puterea Sfintei Tradiţii şi a sfintelor cărţi, cât prin neîncetata sa lucrare făcătoare de minuni. Sfintele sale Moaşte întregi, flexibile, legate între ele în chip firesc, având ca însuşire de temelie depăşirea legilor naturale, îţi pricinuiesc nu numai sentimentul respectului şi al evlaviei, ci ele constituie de-a lungul vremurilor un temei al întăririi în Credinţa noastră Ortodoxă.
Arhim. Antonios Pakalidis
Pastorul cel bun. Viata și minunile Sfantului Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni; Editura Evanghelismos
Cumpara cartea "Pastorul cel bun. Viata și minunile Sfantului Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni"
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.