Taierea imprejur cea după trup a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este praznuita pe 1 ianuarie.
Implinindu-se opt zile de la naşterea Mântuitorului, părinţii săi au pus să fie tăiat împrejur (Lc 2, 21), ca să se împlinească porunca dată de Dumnezeu lui Avraam, atunci când i-a făgăduit încheierea unui legământ veşnic cu el şi cu tot neamul său: Iar legământul dintre Mine şi tine şi vrasmaşii tăi din neam în neam, pe care trebuie să-l păziţi, este acesta: toţi cei de parte bărbătească ai voştri să se taie împrejur ...
In ziua a opta (Fac 17,10-12). Acela care, prin dragostea Sa de oameni, a primit a îmbrăca firea omenească pe care El însuşi a făurit-o, şi-a asumat-o pe aceasta din marea Lui milă, în starea ei căzută şi stricată, rămânând totuşi nepărtaş păcatului omenesc. Primind tăierea unei bucăţi de piele moartă, ca simbol al faptului că oamenii păcătoşi sunt muritori, El, Cel fără de păcat, primea astfel semnul Legii celei noi, pe care El însuşi o dăduse, ca un Dumnezeu şi Făcător al Legii. Incă de la naşterea Sa, Hristos se supune cu smerenie Legii, arătând astfel că cele dinainte tainice chipuri în El şi-au găsit împlinirea. Cele câteva picături de sânge pe care le varsă în această zi preînchipuie sângele pe care avea să-l verse curând pe Cruce, pentru a spăla păcatele lumii şi pentru a ne slobozi; iată de ce, odată cu Tăierea împrejur a Domnului, pomenim de fapt taina deplină a Răscumpărării noastre.
Astăzi, prin Tăierea împrejur a celui de-al doilea Adam, ia sfârşit tăierea împrejur cea trupească a Legii celei Vechi, iar Adevărata şi Noua Lege, marcată de o tăiere împrejur duhovnicească, începe cu sângele Său. Botezul creştin este această adevărată tăiere împrejur duhovnicească, acest semn al apartenenţei la neamul cel nou, care nu se mai împlineşte prin tăierea unei bucăţi de piele moartă, ci prin călcarea morţii înseşi, ce s-a plinit prin moartea şi învierea cele dătătoare de viaţă ale Domnului.
De aceea, Sfântul Pavel şi apostolii s-au opus cu tărie celor care voiau să-i silească să fie tăiaţi împrejur pe cei care trecuseră de la păgânism la creştinism (FA 15, 5-30; 1 Cor 7, 18-19; Gal 2, 6 şi 6, 15). în El (Hristos), spune Sfântul Apostol Pavel, aţi şi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mană... întru tăiere împrejur a lui Hristos.
Ingropaţi fiind împreună cu El prin botez, cu El aţi şi înviat prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe El din morţi (Col 2,11-12).
Căci în Hristos Iisus, nici tăierea împrejur nu poate ceva, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este lucrătoare prin iubire (Gal 5, 6). Punând capăt Legii celei Vechi prin propria Sa tăiere împrejur, Hristos ne-a chemat astfel la o tăiere împrejur a inimii, la o înnoire duhovnicească, pe care o vestise deja prin prorocii Săi (Ier 4, 4; Rm 2, 25-29).
Tot sub formă de prorocie îi poruncise Dumnezeu lui Avraam să săvârşească tăierea împrejur cea după trup, după şapte zile de la naşterea pruncului, ca simbol al întregii treceri a timpului (Fac 1). Cea de-a opta zi închipuia deci trecerea de la această viaţa supusă morţii, la viaţa cea veşnică, deschisă nouă prin învierea Domnului, în cea de-a „opta” zi a săptămânii, care este şi prima şi singura zi din viaţa cea veşnică şi fără de schimbare1. Fiind tăiat împrejur în cea de-a opta zi după naştere, Hristos ne vestea deci învierea Sa şi izbăvirea noastră cea de pe urmă.
După obicei, în această zi, Iosif i-a dat pruncului numele pe care îngerul Domnului i-l vestise (Mt 1, 21; Lc 1, 31): IISUS, adică Mântuitorul. Prin acest singur nume se arăta astfel misiunea Sa pe pământ, motivul pentru care Dumnezeul cel Veşnic şi Ziditor a toate a luat trup omenesc. Numele de Iisus rezumă şi exprimă întreaga taină a mântuirii noastre. Fiind mai mult decât un simplu cuvânt, el arată în chip tainic Persoana însăşi a Mântuitorului, în toată puterea şi măreţia Sa. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume, ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl (Filip 2, 9-11). Aşa cum arată numeroase exemple din Sfânta Scriptură (DA 3, 6; 4, 7, 10, 30; 10, 43; 16, 18; 19, 13, etc.) şi din Vieţile sfinţilor, prin Numele de Iisus, chemat cu credinţă, multe minuni s-au săvârşit, multe puteri ale morţii şi mulţi demoni au fost alungaţi, ca arşi de focul dumnezeirii Sale, după cum a fost făgăduit: Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face... (In 14,13).
Iată de ce, creştinii, martori ai acestui Nume dătător de viaţă (In 20, 31), trebuie să facă totul în numele lui Iisus: Orice aţi face, cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le
faceţi în numele Domnului Iisus şi prin El să mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl (Col 3, 17). Repetând fără încetare, oriunde am fi şi la orice respiraţie a noastră rugăciunea: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”, însăşi Persoana Domnului nostru va sălăşlui atunci în mintea noastră, ne va călăuzi, ne va curăţa de păcate şi, odată rămas în inima noastră, va face să strălucească în noi lumina dumnezeiască a Feţei Sale. Pomenirea Tăierii împrejur, în cea de-a opta zi de la Naştere, este şi sărbătoarea Sfântului nume al lui Iisus şi a rugăciunii care ne aduce iertarea Duhului Său Sfânt.
Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra
Fragment din Sinaxarul vietile sfintilor vol V Ianuarie, Editura Sfantul Ioan Casian
Cumpara cartea "Sinaxarul vietile sfintilor vol V Ianuarie"
Nota:1. După tălmăcirea unor sfinţi Părinţi, duminica creştină este considerată a fi în acelaşi timp cea de-a opta şi prima zi a săptămânii: a opta ca depăşire a timpului şi prima ca început al veşniciei, care nu cunoaşte nici alternanţa zi-noapte, nici succesiunea zilelor. Aceste două simbolisme sunt explicate pe larg în slujba din Duminica a doua după Paşti (sau a lui Toma), unde se explică de ce ciclul de imne ale învierii se desfăşoară după cele opt glasuri din muzica bizantină (Octoih).
-
Cuvant la Taierea Imprejur a Domnului
Publicat in : Taierea imprejur a Domnului -
Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare (Anul Nou. Tedeum)
Publicat in : Calendar ortodox
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.