Fii intotdeauna asa cum ai dori sa fii in clipa sfarsitului tau

Cine vrea sa-L primesca pe Hristos in inima sa, acela trebuie sa se curete printr-o pocainta adevarata! Sa cunoasca din legea lui Dumnezeu pacatele sale si sa le curete prin pocainta, dar mai ales sa ceara iertarea lor de la Dumnezeu si atunci va veni la el Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu Evanghelia Sa si-i va da nu o mangaiere a lumii acesteia, ci una pe care lumea nu o poate primi. Sa ne pocaim si noi si sa ne socotim vrednici de orice: si Hristos Dumnezeu, ca un iubitor de oameni, ne va invrednici de mila Sa; caci El priveste spre cei smeriti si le da lor harul Sau.

Omul are numai o inima: cand ea cauta pe cele vremelnice, atunci uita de cele vesnice; iar cand se intoarce spre cele vesnice si se adanceste in ele, atunci uita de cele vremelnice si nu-i pasa de ele.

Doua feluri de griji: fata de cele vremelnice si fata de cele vesnice, doua feluri de iubire, fata de cele vremelnice si fata de cele vesnice, nu pot fi in inima. Neaparat va precumpani una din cele doua: sau cele vremelnice, sau cele vesnice.

Moartea pe nevazute umbla dupa om. Ea il ajunge pe el acolo unde el nu a asteptat-o niciodata; il ajunge cand el nici nu s-a asteptat; il ajunge astfel cum nu s-a gandit niciodata.

Deci fii intotdeauna asa cum ai dori sa fii in clipa sfarsitului tau. Cugeta la acest lucru, ia aminte la tine insuti si nu vei vrea nici cinste, nici slava, nici bogatie, nici alte privilegii si desfatari ale lumii. Gandeste-te ca vei muri astazi sau maine; atunci toata desertaciunea va pieri din inima ta.

Ce folos are din cinste, slava, bogatie si privilegii aceia care a ajuns la sfarsitul vietii ? Da-i imparatie, da-i munti de aur, el nu le va da nici un fel de atentie. Un singur gand, o singura grija are el: cum sa plece de aici cu o nadejde de mantuire si de fericire.

Deci agoniseste-ti o astfel de intocmire si tu; fiecare zi sa o socoti ca este cea de urma zi a vietii tale si asteapta, ca Domnul te va chema. Cu o astfel de intocmire nimic in lumea aceasta nu iti va parea atragator si daca vei sta mereu la aceasta straja si vei veghea, apoi vei avea un sfarsit bun.

Deci acum, in timpul vietii pamantesti, coboara-te des cu mintea in iad, ca sa nu te cobori acolo cu trupul si cu sufletul pentru vesnicie.

Sfantul Tihon, episcop de Voronej

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine:

20 Februarie 2011

Vizualizari: 9140

Voteaza:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Fii intotdeauna asa cum ai dori sa fii in clipa sfarsitului tau 5.00 / 5 din 4 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

• andriesei florentinaPostat la 2011-01-19 13:37

  Omul are o inima dar si un singur suflet care sta mai presus de orice.Daca ar fi sa traim pe lumea aceasta în veci de veci, atunci înteresele vremelnice ar trebui sa ne stapaneasca inima întreaga, dar de vreme ce suntem niste calatori prin lumea aceasta, atunci locul cel de capetenie în inima noastra, în mintea noastra, trebuie sa-l dam sufletului, lui DUMNEZEU. Omul poate fi fericit cand are multumirea sufleteasca iar aceasta multumire n-o pot avea decat cei ce-L cunosc pe DUMNEZEU si asculta cu dragoste învataturile LUI, TRAIND O VIATA CURATA, DE SFINTENIE. Acest ochi sufletesc poate sa fie întunecat sau luminat, dupa felul cum practicam noi credinta în toate zilele noastre si dupa cum nu se poate a sluji la doi domni pentru ca nu putem bea paharul Domnului si paharul dracilor se cuvine sa avem o educatie înrijita ptr sufletelul nostru, caci e unul singur caci daca am avea mai multe suflete....le-am schimba,asadar sa nu ne miram prea mult ci mai degraba sa ne înfricosam, ca se împlineste sub ochii nostri un semn al vremii de apoi. -SUFLETUL-sa nu-l lasam sa se tavaleasca prin toate poftele vinovate ale placerilor ptr nu a ajune în cancerul sufletesc. Sa fim convinsi de existenta lucrurilor nevazute si sa avem un fond sanatos de crestin adevarat. Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte....iata focul, iata sfarsitul si foarte adevarat” sa fim cu mintea în iad” ptr ca, lumea,fericirea pamanteasca nu are nimic cu mantuirea sufletului; fericirea cea adevarata este cea launtrica, o fericire ce pleaca din afara de noi,o fericire care umbla cei mai multi oameni în dorinta de averi, belsug..etc sunt bune si astea dar nu valoreaza nimic, n-au nici un pret daca nu sunt puse în slujba mantuirii sufletesti. Sufletul doreste si înseteaza de Dumnezeu.Sufletul are nevoile sale, el nu se satura cu lucruri pamantesti, caci el nu este pamantesc; el este vesnic, nemuritor si daca nu este ascultat se mahneste , se tulbura si de aceea omul devine nemultumit. Fericiti sunt cei care au ochi sufletesti si urechi sufletesti care aud tainele mantuirii sufletului. Nu cei saraci sunt nefericiti, nici cei bolnavi, nici cei batjocoriti si chinuiti ci adevaratii nefericiti sunt cei care au ochi si nu vad, au urechi si nu aud; sunt orbi si surzi pentru mantuirea sufletului lor,caci nu vad starea grozava si nenorocita în care traiesc. Fericirea pe care o da lumea este nestatornica; ea se poate schimba de seara pana dimineata. În cate case nu este astazi fericire, iar maine plangere mare?! Vedeti goana omului de a-si face viata fericita pe pamant, se ia la lupta cu Dumnezeu si ajunge astfel într-o stare de plans. Soarele rasare si peste cei buni si peste cei rai dar sa avem în minte mereu binele cel sufletesc:dai bunuri pamantesti si dobandesti comori ceresti; faci bine trupului si se rasplateste sufletul; ajuti omul si împrumuti pe Dumnezeu. Sa avem mila sufleteasca acolo unde este nevoie, acolo unde e lipsa si sa avem iubire chiar si ptr vrajmasii nostri caci, si DUMNEZEU este iubire. PROFITUL CEL MAI MARE SA NU-I LASAM DIAVOLULUI si sa îngrijim de suflet ptr ca s-ar putea ca Dumnezeu sa nu ne mai cheme niciodata si nu este de vina Bunul Dumnezeu ptr SUFLETUL care zace murdar si nespalat, ci-i de vina omul, doar omul. Fiul lui Dumnezeu a venit în lume ca Lumina lumii sa lumineze tuturor.

Adauga comentariu